Home Despre noi Publicitate Contact Cariere Biroul de presa Termeni si conditii

Săptămânal de analiză, comentariu şi pamflet din Gorj

Adauga anunțul tau GRATUIT și el va apărea și în ediția tipărită CLICK AICI

Săptămânalul Polemika angajează: Agenți marketing. CV-urile se depun la sediul redacţiei din Târgu Jiu, str. Victoriei, bl. 39, sc.7, ap. 2, Judeţul Gorj, sau pe adresa de e-mail: revista_polemika@yahoo.com Relaţii la tel.: 0724.868.826

Varianta Tiparita

În penumbra mileniului

Înzestrat cu simţ vizionar şi organizatoric, Nicolae Diaconu s-a dedicat, în ultimul deceniu de viaţă, unui proiect cultural impresionant şi fără precedent, menit a promova o autentică acţiune de restaurare şi punere în valoare a Trilogiei sculpturale brâncuşiene de la Târgu-Jiu. Militând, în anumite articole de atitudine, pentru reformarea „actualului sistem cultural instituţionalizat”, Nicolae Diaconu s-a situat în fruntea iniţiativelor de relansare a interesului faţă de Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, convins că „fără profesionalism în proiectarea şi conducerea instituţiilor culturale de stat, nu se poate vorbi de eficienţă şi reformă.”

El cerea ca „reformarea sistemului cultural instituţionalizat al municipiului Târgu-Jiu să se facă în conformitate cu nevoile, resursele şi particularităţile acestui oraş…”

Regretând că Ansamblul brâncuşian de aici, care este „emblema municipiului”, a rămas până acum „în afara sistemului cultural instituţionalizat”, Nicolae Diaconu constata că, în conformitate cu Legea 127/1992 prin care Ansamblul brâncuşian era declarat „bun de utilitate publică în interes naţional”, se impune o mai atentă grijă faţă de acesta din partea Consiliului Local, în calitate de proprietar şi administrator (prin donaţia din 1938 a Ligii Femeilor Gorjene, condusă de Arethia Tătărescu).

La bine şi la rău…

Cum au dat-o, cum au întors-o, Pandurii au ieşit cu bine din capcana primei etape a noului campionat, unul care a găsit-o uşor nepregătită, ca pe guvernanţii noştri, care de ani buni de zile merg pe principiul enunţat de geniul băsescian „iarna nu-i ca vara”. Şi că n-a fost rău e prea puţin spus. Putea fi mult mai bine dacă n-ar fi existat un băiat înzestrat cu un fanion care s-a trezit cu el (fanionul) ridicat taman când Pandurii reuşiseră să bage mingea-n aţe.

N-am avut foarte mult timp la dispoziţie să analizăm cele făcute de Ionuţ Badea la Târgu Jiu, asta pentru că nici Badea n-a avut timp nici măcar să se acomodeze cu vestiarul lăsat cald de Baciu şi nici cu oraşul lui Brâncuşi, cert fiind însă că dacă echipa va continua să aibă rezultate şi prestaţii precum cele din prima etapă, tehnicianul ar putea prinde ani buni pe banca Pandurilor.

Sub iluzia faptei – fragment dintr-un dialog imaginar

Civilizaţia este la răspântie, dragul meu prieten. Nu mai avem un drum concret. O traiectorie definitiv trasată. Bâjbâim. Inventăm formulări dintre cele mai sofisticate, încercăm să definim ceea ce se întâmplă, conturăm concepte noi.

 

Este un fel de a lua atitudine.

 

Da, însă, nu mai avem de mult un colac de salvare la îndemână, iar atunci când aparent ne apropiem de un mal, constatăm cu surprindere că acesta e un ţărm iluzoriu.

 

Să înţelegem din asta că viitorul este o sumă de aparenţe? De virtualităţi? De vise?

Povestiri adevărate

Prin 1995 economia de piaţa abia răzbătea în Romania, dar tot atunci am avut ocazia să văd la lucru mentalitatea capitalistă şi, sincer, nu semăna deloc cu modul în care noi, proaspăt ieşiţi din comunism, ne comportăm.

Despre ce este vorba?

Aveam un amic foarte bun şi pe care vizitându-l foarte des am reuşit să-i cunosc destul de bine afacerea.

Era vorba de 3 magazine de încălţăminte, bine situate şi de planurile patronului (prietenul meu) de extindere, de deschidere a unei linii de producţie de pantofi sport.

Ce mă intriga la un moment dat, era faptul că nu ştiam cine este personajul care stătea cuminte în fiecare zi într-un colţ al magazinului, tot timpul îşi nota conştiincios câte ceva în carneţel şi colac peste pupăză vorbea numai în engleză.

Aşa că, nici mai mult nici m-ai puţin, l-am întrebat în mod direct pe amicul meu (patronul) ce este cu împricinatul şi ce hram poartă.

Cine mai ţine cu Traian şi Emil?

Evoluţia societăţii româneşti demonstrează că în mentalul colectiv, contrariat timp de douăzeci de ani de o evoluţie neconvingătoare a clasei politice,  se conturează din ce în ce mai puternic ideea că, de fapt, clasa politică nu a fost niciodată soldatul interesului public, în consecinţă nereprezentând pentru viitor o certitudine a prosperităţii. Opinia publică nu este încă o pâine coaptă pentru hrana interesului public, scoaterea acesteia din cuptor fiind un iminent moment al unui viitor apropiat. 2012 va reprezenta anul de şoc pentru societatea românească, pentru că ajunsă la o maturizare prin suferinţă, aceasta va refuza să-şi mai amaneteze viitorul pentru promisiuni electorale legate cu fundiţă roz. Procentul la care a ajuns PDL şi Traian Băsescu în sondaje  demonstrează că dreapta nu mai este dorită în România.

Sâmburele de lumină sau Ioana Em. Petrescu altfel

Am regăsit deunăzi în rafturile bibliotecii o carte dragă mie, ce mi-a stârnit în momentul lecturii amintiri de dincolo de timp, emoţie şi o percepţie aproape dureroasă  a modului sensibil de raportare la viaţă. Cartea despre care vă vorbesc este Jurnalul Ioanei Em. Petrescu (28.XII.1941 – 1.X.1990), carte apărută la editura Paralela 45, în 2005. Paginile acestui jurnal, care nu a fost gândit nicio secundă ca pentru a fi „publicat”, nici măcar „citit” decât de autoare, îşi relevă semnificaţia în măsura în care cititorul lor va aşeza cărţile Ioanei Em. Petrescu la momentul cronologic potrivit: Ioan Budai-Deleanu şi eposul eroicomic, 1974, Eminescu. Modele cosmologice şi viziune poetică, 1978, Configuraţii, 1981, Eminescu şi mutaţiile poeziei româneşti, 1989; în 1987 a predat spre publicare Editurii Cartea Românească volumul Ion Barbu şi poetica postmodernismului, apărut, din păcate, postum.

Marin Sorescu „Singur printre poeţi”

Mare poet, dramaturg de excepţie, interesant romancier, seducător eseist, valoros traducător, redutabil gazetar, ,,reporter’’ avizat, grafician surprinzător, profesor universitar etc., Marin Sorescu este una dintre cele mai fascinante şi depline personalităţi ale vieţii culturale româneşti din a doua jumătate a veacului XX.

Invitat la multe congrese, festivaluri de poezie şi seminarii literare internaţionale, tradus în principalele limbi de circulaţie, distins cu numeroase titluri şi premii (în 1992 s-a aflat foarte aproape de premiul Nobel pentru literatură), cunoscut prin creaţia sa din Italia şi Suedia, până-n America sau Singapore, Marin Sorescu a fost ani de-a rândul ambasadorul spiritualităţii noastre în lume. Iar opera sa ne reprezintă şi ne va reprezenta în patrimonial universal.

Tudor Vianu şi Mihai Eminescu - Continuare din nr. trecut

În critica literară a epocii, devine un loc curent asocierea numelui lui Eminescu şi al lui Arghezi; T. Vianu se simte dator să clarifice o nouă problemă extrem de dificilă şi delicată: stabilirea ierarhiilor în marea poezie. Face această necesară clarificare în articolul Eminescu şi Arghezi, apărut în Luceafărul, an III, nr. 10, 15 mai 1960 şi postum în vol. Studii de literatură română, 1965. Ca o paranteză, precizăm că masivul volum postum Studii de literatură română a fost drastic cenzurat; nu s-a ştiut atunci; am aflat recent, din ediţia cvasicompletă a volumului, publicată în 2003 sub îngrijirea lui Vlad Alexandrescu; editorul ne informează că Editura Didactică şi Pedagogică a făcut în 1965 numeroase intervenţii cu evident caracter ideologic, cele mai multe dintre ele omisiuni de fraze, paragrafe şi chiar pagini. Vlad Alexandrescu reinclude în volumul recent pasajele „decupate” şi reface formulările modificate.

Jurnal de facere şi corp (I)

Am început elaborarea unui tratat (manual de semiotica şi retorica imaginii artei), a unui proiect dificil, căci, de la postmoderni şi hermeneuţi încoace, lucrurile s-au mult schimbat (de pildă inserţia conceptului de ostensiune – arătare dintr-o dată). Apoi avangarda şi trans-avangarda au cunoscut un soi de re(e)voluţie, prefigurând o nouă paradigmă culturală: transmodernismul, de care nu mă cramponez cu disperare, căci eu îmi am, ca poet, neoexpresionismul meu la/de frontieră cu metapoeticitatea, care împreună au creat, cred, o breşă: e vorba de ontologizarea teoriei cuvântului, de transpoezie de facto şi chiar de hermeneutică.

Revenim la Capra cu trei iezi

Capra din povestea următoare – Capra cu trei iezi – este şi ea o văduvă cu trei copii minori, orfani de tată, aşadar lipsiţi de protecţie. Se subînţelege că neajutorata lor mamă, mai tânără de cum era soacra, trezeşte interesul masculilor de orice specie. Lupul berbant, trăitor în acelaşi areal silvan, face o pasiune primejdioasă pentru văduva ţapului pe care o curtează într-o manieră golănească, dar este tratat cu indiferenţă, motiv pentru care se hotărăşte să-i violeze căsuţa, păpând doi dintre iezi.

De la un beşlic la … high-life

Titlul discursului meu publicistic poate fi receptat ca unul insolit şi… oarecum incomod. De aceea-l elucidez de la început, spre a-i scuti pe cititori de prezumţii aleatorii, evident, imposibile şi inutile. Cei care au citit însă în numărul precedent al revistei Polemika au înţeles că arhaismul beşlic denumeşte un bănuţ turcesc care ar echivala azi plata a două beri şi ar răsplăti serviciul unui criminal, acela de a aduce la comandamentul otoman capul adevărat sau presupus al unui grec din Bucureşti.

ÎN CĂUTAREA CHIPULUI PIERDUT...

În articolul de săptămâna trecută, primul din seria prin  care ne propunem o relectură a unor opere ale literaturii române, am reuşit să schiţăm jaloanele unui demers destul de anevoios, care ar trebui să înceapă cu elaborarea  unui instrument  teoretic – referentul poetic – prin intermediul căruia să poată fi puse, ulterior, în valoare trăsături individualizatoare ale textelor în discuţie şi, implicit, modele de realitate/matrice referenţiale inconfundabile desprinse din acestea.

Legaturi (NE)primejdioase

Tatuaje

www.radiotargujiu.ro

www.optimum-communication.ro

WEB DESIGN si solutii software

Cabana Meda

 

Home Despre noi Publicitate Contact Cariere Biroul de presa Termeni si conditii

PolitikaKulturalSocialArtaSportInterviuri EconomiKKoncursuriOpinieMica Publicitate