Arta • Stropi de premiere la Teatrul Elvira Godeanu din Târgu Jiu

Vizionari: 1159
9 Octombrie 2009 Ora: 10:19
Emoţii şi momente unice. Actori care parcă nici timp să îmbătrânească nu mai au. Aplauze puternice la scenă deschisă. Cortina teatrului târgujian s-a ridicat şi în această toamnă. Noutăţi, premiere, spectacole pentru copii şi piese care au fost apreciate în stagiunile anterioare. Toate acestea sunt oferite publicului din judeţul Gorj.
Stagiunea teatrală de toamnă a început, pentru Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu, cu o premieră absolută. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, în următoarea perioadă,trupa târgujiană de teatru pune în scenă cinci premiere, trei dintre ele fiind deja în lucru. Aici fiecare actor joacă, de fiecare dată, ca pentru ultima oară. Nimic nu îi sperie şi întreaga echipă consideră că teatrul va exista la infinit. Chiar dacă, spun ei, va apărea teatrul virtual şi chiar actori virtuali pe scenă, „niciodată nu se va putea transmite ceea ce transmite teatrul cu oameni”.
Ajută personajele să prindă viaţă
Piesa „Felia”, regizată de francezul Jean Daniel – Magnin, a adus primele aplauze de toamnă la scenă deschisă. Încadrată între expresionism şi teatrul absurd, premiera s-a dovedit a fi un adevărat succes. Tot în această perioadă se desfăşoară repetiţii şi la music-hall-ul „Me and my girl”, care va fi pusă în scenă pentru prima dată la Târgu Jiu, pe data de 21 noiembrie. Coregrafie nu foarte uşoară, momente de step şi fpatul că se va cânta live, toate acestea fac ca spectacolul să fie unul pretenţios. Totodată, artiştii târgujieni au luat lecţiile de step cu doi dintre asistenţii lui Dan Puric. Aceştia vor oferi iubitorilor de teatru, un spectacol de pantomimă, care se va desfăşura undeva în a doua jumătate a lunii mai 2010, la care va participa şi Dan Puric. În paralel cu repetiţiile pentru piesele „Felia” şi „Me and my girl”, s-a mai pregătit şi „Titanic vals” de Titu Muşatescu, regia Nicu Ursu. Piese foarte apreciate în stagiunile anterioare vor reveni pe scenă. Printre acestea se numără „D`ale carnavalului”, „O scrisoare pierdută” sau „Baltagul”, care se află şi în programa şcolară ale elevilor. Nici copiii nu au fost daţi uitării. Aceştia se vor putea bucura de cele două spectacole pe care actorii le-au pregătit special pentru cei mici.
Tarife modice
Ca şi cartea, muzeul sau orice alt centru de cultură, îndrăznesc să spun că teatrul poate fi privit ca o afacere. Actorii, regizorii şi scriitori vând timp, un timp petrecut în mod plăcut. Altfel spus, artistul vinde piesa. O promovează şi apoi o oferă publicului, practicând tarife modice şi adaptate la posibilităţile actuale. Un bilet la unul dintre spectacole costă 12 lei, în timp ce elevii, studenţii, pensionarii şi şomerii scot din buzunar numai 7 lei. Târgujienii care doresc însă să vadă premiere, vor plăti 20 de lei pe un bilet. Totodată se pot face pot face chiar abonamente, pe baza unui astfel de contract putând viziona şase spectacole. Preţurile sunt şi de această dată diferite. Astfel, pentru elevi şi studenţi un abonament costă 40 lei, pensionarii şi şomerii scot din buzunar 30 lei, iar salariaţii plătesc 90 lei. Reprezentantul instituţiei a gândit şi alte variante de abonamente, „tip familie 1” – 2 persoane – costă 120 lei, „tip familie 2” – 4 persoane – 150 lei. De asemenea abonamentele pentru premiere costă 100 RON pentru o persoană şi 150 pentru 2 persoane.
Mai merge lumea la teatru, cum o făcea odată?
Potrivit actorilor târgujieni, teatrul românesc a cunoscut multe etape. În ceea ce priveşte fenomenul în sine, reacţia omului de rând poate fi explicată în funcţie de perioadă. Dacă înainte de anul 1989 sălile erau mai totdeauna pline, pentru că teatrul exprima nevoia de libertate a oamenilor, imediat după revoluţie interesul pentru lumea teatrului a început să scadă. Momentul se dusese şi el odată cu apariţia dezinteresului. Convinşi că teatrul nu trebuie să moară, regizorii şi actorii au readaptat piesele şi au legat din nou teatrul de nevoile oamenilor. Vorbim aici despre nevoile primare, despre dorinţele puternice. Fie de libertate, fie de opinie, fie de ludic. De altfel, în prezent, teatrul românesc încearcă, cu toate resursele, să redevină ceea ce obişnuia să fie. Încearcă să redevină un factor de modelare socială. Şi asta se face cu greutate, cere timp, stabilitate economică, politică, socială şi concomitent stabilitate culturală. Pe de altă parte se vrea o stabilitate de valori, de bine şi de rău, care să îndrepte cetăţenii către scena teatrului. În domeniu, discuţia asta se poartă cu fiecare ocazie, la fiecare întâlnire. Soluţii se caută, se şi găsesc, se şi aplică. Poate nu cât a trebuit sau cât ar fi trebuit, dar eforturi se fac. Potrivit reprezentanţilor Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu-Jiu, anul trecut au fost peste 1500 de persoane abonate la teatru. Anul acesta alte câteva sute şi-au anunţat prezenţa în săli, dar este loc de mai bine. Până sălile vor fi din nou pline, artiştii se mulţumesc cu ce au în prezent şi au încredere în viitorul pieselor de teatru. Şi asta pentru că teatrul s-a născut dintre oameni şi trebuie să se întoarcă la ei, indiferent de piedici sau obstacole.













Legaturi (NE)primejdioase