EconomiK • Afaceriştii gorjeni vor să lucreze cinstit

Vizionari: 601
12 Martie 2010 Ora: 11:39
Judecata sănătoasă a unora dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din judeţul Gorj, se întemeiază pe realitatea mediului economic. Pentru aceştia, dorinţa de a desfăşura propria activitate, a fost mult mai puternică decât confortul şi siguranţa, pe care la vremea respectivă, locul lor de muncă le-o putea oferi. Au răspuns provocărilor şi au pornit motoarele propriilor afaceri. Perioadele lor nu au fost întotdeauna doar unele de glorie. Urcuşurile şi coborâşurile şi-au găsit loc în viaţa lor profesională, indiferent de activitatea pe care au întreprins-o. Succesul lor nu a venit peste noapte, ci l-au dobândit cu timpul.
Afacerile lor, stare de război
Sfârşitul anului 2008 a însemnat, pentru majoritatea agenţilor economici gorjeni începutul unei perioade, în care, despre urcuşuri este tot mei greu să vorbeşti. La ora actuală, afacerile lor înseamnă stare de război. Lupta se ţine pe un teren neutru şi mult prea ostil. Armele din dotare sunt insuficiente. Întăririle întârzie să apară, iar rezervele s-au epuizat de multă vreme. Viitorul stă sub semnul norocului şi din acest motiv, speranţa afaceriştilor gorjeni nu a luat încă drumul pierzaniei. Cei care au rămas pe câmpul de luptă, vor să li se ofere posibilitatea de a lucra cinstit şi fără frica falimentului. Cer ajutorul statului şi sunt dispuşi să vorbească despre problemele lor cu reprezentanţii autorităţii locale sau centrale.
„România caută pretexte pentru a-şi motiva starea de avarie”
Românilor le lipseşte curajul de a face export. Aceasta este părerea omului de afaceri Viorel David. „Lucrurile nu stau foarte bine. Ne este teamă să fim flexibili şi vom avea numai de pierdut. În ceea ce mă priveşte, nevoia m-a învăţat să fac faţă situaţiilor. Dacă a trebuit, am făcut export. Mi-am asumat riscuri, am muncit, am depus eforturi financiare, materiale şi intelectuale şi iată că firma încă mai există”, precizează reprezentantul Artego Târgu Jiu. Potrivit acestuia, bugetarii sunt trataţi cu prea multă blândeţe. O blândeţe nemeritată de marea lor majoritate. Afirmaţia porneşte de la nemulţumirile lui Viorel David faşă de modul de a acţiona al inspectorilor sau comisarilor din cadrul instituţiilor publice. „Aceşti oameni ne-au terminat. Funcţionarul public vine în unitate şi practic îşi bate joc de noi. Sfidează prin aroganţa lui şi, mai pe româneşte spus, îl joacă în picioare pe director, indiferent că firma respectivă este sau nu renumită”, continuă David. Cât despre criză, acesta spune că fenomenul se resimte destul de puternic. „S-a instalat într-adevăr şi criza, însă este o criză de muncă. Lenea este problema. Efectele acesteia se răsfrâng asupra tuturor. România nu mai produce nimic. Caută şi găseşte pretexte pentru a-şi motiva starea de avarie. Din această cauză, eu sunt nevoit ca 95% dintre materialele necesare să mi le asigur din import. E trist că trecem prin astfel de etape, dar dacă nu avem curajul să începem să muncim cu simţul răspunderii, nu vom avea nici o şansă de izbândă”, conchide Viorel David.
Preţuri mai mici şi fiscalitate redusă
Nici pentru reprezentantul uneia dintre cele mai importante fabrici de mobilă din Târgu Jiu, apele nu sunt deloc limpezi. Acesta doreşte ca statul să intervină în stoparea creşterii preţurilor la utilităţi şi să reducă fiscalitatea, cel puţin în domeniile de bază. „Unitatea noastră a fost, până în anul 2004, cel mai mare exportator de mobilă. Dacă fac o comparaţie între situaţia din octombrie 2004 şi cea aferentă lunii februarie 2010, lucrurile nu sunt deloc aşa cum ne dorim. Cursul valutar este acelaşi, însă tariful pentru furnizarea gazelor naturale şi a energiei electrice, preţul combustibilului şi a materiilor prime, precum şi nivelul sariului minim pe economie, toate acestea au crescut. Ori în asemenea condiţii, cum să mai rezistăm? În ciuda eforturilor şi a planurilor întocmite, exportatorul a murit. Iar dacă preţurile nu vor fi duse în jos, cu siguranţă că majoritatea agenţiilor economici vor lua calea falimentului”, afirmă directorul fabricii de mobilă. Potrivit acestuia, reducerea fiscalităţii şi o uşoară coborâre a impozitelor directe, ar însemna o creştere a consumului şi implicit o stimula a producţiei. Fenomen care, în cele din urmă, ar încuraja exporturile şi ar spori gradul de încredere într-un mediu economic sănătos.
Băieţi descurcăreţi şi procurori cu experienţă
O altă parte a agenţilor economici vorbesc despre firmele băieţilor deştepţi. Acuză faptul că nu sunt protejaţi de practicile neconforme ale firmelor fantomă. De asemenea, afaceriştii gorjeni vor ca autorităţile să intervină atunci când toţi aceşti băieţi descurcăreţi scapă, folosind tertipuri legale sau serviciile unor procurori „cu experienţă în ale soluţionărilor favorabile”, indiferent de cauze şi efecte. Aşadar, afaceriştii din judeţ nu sunt pretenţioşi. Nu cer rezolvarea unor lucruri absurde. Măsurile pe care ei le consideră ca fiind necesar de luat, sunt unele de bun simţ. Sunt măsuri care ar aduce economia la linia de plutire şi care poate ne-ar permite să redevenim un stat adevărat. O ţară care să trăiască, nu din credite şi împrumuturi, ci drept urmare a funcţionării propriei economii. Până când aceste măsuri vor fi luate, activităţile desfăşurate pe cont propriu rămân dificile şi suficient de periculoase.













Legaturi (NE)primejdioase