EconomiK • „Antreprenorii de criză” aleg domeniile cu riscuri mici

Convinşi că vremurile bune nu vor veni îndată şi că nici de impozitul minim nu vom scăpa prea curând, aproape 1000 de gorjeni s-au hotărât să demareze o activitate pe cont propriu. Au făcut investiţii în domenii pe care nu le consideră foarte riscante şi speră ca rezultatul muncii lor să fie pe măsura aşteptărilor. În acelaşi timp alte aproximativ 2000 de unităţi economice au fost vârâte din mediul economic local, cauzele principale fiind efectele crizei economice şi introducerea impozitului minim.

Vremurile tulburi din economie nu sunt luate în seamă de gorjenii dornici să demareze o afacere. Şi nici impozitul forfetar nu-i sperie pe cei care îşi încearcă norocul şi se hotărăsc să pătrundă în lumea antreprenoriatului. Deşi mediul economic din judeţul Gorj este în declin, în primele zece luni ale anului 2009, nu mai puţin de 961 de persoane s-au încumetat să desfăşoare o activitate pe cont propriu. Ce-i drept, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Gorj, cu aproape trei sute de înmatriculări mai puţine. Dar asta nu prea rezolvă situaţia în care se află acum judeţul Gorj. Investiţiile de care Gorjul are nevoie pentru a ieşi din gura lupului, sunt mult mai mari. Şi nu prea are nimeni curaj să se aventureze într-o astfel de chestiune. Foarte mulţi bani nu prea mai există. De împrumutat, cam dificil. Iar cei care împrumută, preferă să investească în domenii restrânse de activitate, fără riscuri prea mari. Mai mult, majoritatea „patronilor de criză” nici nu se gândesc la posibilitatea de a avea salariaţi. Muncesc pentru ei şi o fac fără întrerupere, chiar dacă este nevoie să-şi petreacă întreaga zi la birou. Excepţie este doar domeniul construcţiilor, unde nimic nu se poate realiza fără doi, trei angajaţi. Aşadar, sunt ei unii dintre gorjeni curajoşi, dar asta nu schimbă senzaţia de bunăstare, mai precis a lipsei acesteia.  

 

Frica de penalizări îi trimite la casieria DGFP Gorj

Cine poate ... poate şi în momente dificile. Şi pentru a nu plăti penalizări merge conştiincios la casieria Direcţiei Generale de Finanţe Publice şi îşi achită impozitul. Aşa cum a fost conceput, impozitul minim are drept ţintă, diminuarea evaziunii fiscale. Dar nu oriunde, ci pe acele componente de firme care erau în suspendare, fie pe activităţile speculative. Cele care nu s-au dat bătute au fost aşadar în stare să-şi achite impozitul pe profitul declarat. Potrivit directorului DGFP Gorj, Ion Cupă, în trimestrul al doilea din anul curent, impozitul pe profit declarat este în sumă de 10682223 de lei, din care impozit minim 3520791 de lei. În cel de-al treilea semestru, s-a înregistrat o creştere a impozitului pe profit declarat, ajungând la suma de 12559881, din care 4919769  reprezintă impozitul minim. Totodată, comparativ cu aceleaşi perioade ale anului trecut, impozitul pe profit declarat este în creştere. În anul 2008, trimestrul al II lea, acesta a înregistrat o valoare de 8952365 de lei, iar în cel de-al treilea trimestru, 9669599 de lei.

Norocul nu-i pentru toţi

Aceleaşi vremuri tulburi au scos de pe piaţă aproape 2000 de unităţi economice. Teama de impozitul forfetar i-a adus pe unii agenţi economici gorjeni, în pragul suspendării activităţi, pentru o perioadă de trei ani de zile. Datele ORC evidenţiază că în primele zece luni ale acestui an, au fost înregistrate 1461 de suspendări de activitate, de aproape 21 de ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2008. Mediul local de afaceri  a pierdut alte 498 de firme, ale căror administratori au fost constrânşi să ia măsuri ceva mai drastice. Dintre aceştia, 113 patroni au dizolvat societăţile economice şi alţi 385 le-au radiat. Toţi aceşti administratori de firme au fost constrânşi să renunţe la ideea unei afaceri. Cei care şi-au suspendat activitatea nu şi-au pierdut în totalitate încrederea. Aşteaptă relansarea economică a României. Au la dispoziţie maxim trei ani de zile. Mult prea puţin pentru a resimţi starea de mai bine. Aşteaptă acele vremuri în care statul va fi capabil să atragă fonduri europene, în care oamenii de afaceri se vor putea împrumuta din nou cu mai mult curaj şi cu mai multă încredere în sistemul bancar. Şi de ce nu, vremuri în care România nu se rezumă doar la buzunarul contribuabililor, pentru a face rost de bani. Şi vor avea de aşteptat...ei şi urmaşii lor.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta