EconomiK • Creşte apetitul gorjenilor pentru munca la negru

Gorjenilor care muncesc fără forme legale, dau în continuare mare bătaie de cap autorităţilor. Deşi s-au organizat o serie de campanii de informare în ceea ce priveşte fenomenul muncii la negru, nici angajatorii şi nici angajaţii nu fac nimic pentru a pune capăt acestei practici. La polul opus, inspectorii ITM Gorj continuă să sancţioneze drastic persoanele în cauză, fără însă nici un rezultat favorabil pe termen lung.

Tot mai des menţionată în semnalările oficiale, „munca la negru” a devenit un fenomen greu de depistat şi cu atât mai mult, dificil de stopat.  Aplicarea impozitului minim, creşterea contribuţiilor sociale şi a multor alte cheltuieli, toate acestea au determinat mulţi angajatori gorjeni să îşi disponibilizeze, teoretic, o parte dintre angajaţi. Spunem teoretic pentru că, dacă oficial administratorii de firme au renunţat la muncitori, în realitate aceştia continuă să colaboreze, chiar şi fără forme legale. Astfel, societăţile în cauză au scăpat de plata contribuţiilor sociale, care din luna februarie acestui an reprezintă 41,3% din fondul salarial, comparativ cu 38%, în anul 2008. Aşadar, majorarea CAS-ului a încurajat şi continuă să încurajeze infracţionalitatea. Chiar dacă momentan nu există o coordonată care să determine impactul pe care această fiscalitate suplimentară îl are asupra economiei, angajatorii gorjeni prinşi pe picior greşit, nu uită să amintească despre efectul creşterii contribuţiilor sociale.

Dacă nu e neagră, plata este gri

Pe fondul crizei, gorjenii tind să accepte orice fel de compromisuri, numai să aibă un venit. Mai mult decât atât, persoanele aflate în şomaj preferă munca la negru pentru a beneficia în continuare şi de ajutorul de la stat. Pe lângă lipsa banilor, munca în afara legii este determinată şi de lipsa de informare asupra beneficiilor pe care le ai în urma angajării cu contract de munca, lipsa încrederii oamenilor în instituţiile statului şi birocraţia stufoasă de care se lovesc angajatorii. Pe de altă parte, există şi gorjeni care dezvoltă „munca la gri”. Astfel, angajatorii preferă să încheie contracte de muncă pe salariul minim garantat, cealaltă parte a remuneraţiei, până la salariul “în mână”, fiind plătită “la negru”, respectiv prin contracte de cesiune, de drepturi de autor şi alte astfel de contracte. Potrivit reprezentanţilor ITM Gorj, cei care aleg să muncească în ilegalitate trebuie să ştie că nu vor beneficia de concediu de odihnă, indemnizaţii de şomaj, indemnizaţii pentru creşterea copilului, sporuri de vechime, medicamente compensate, asistenţă medicală gratuită şi nu vor avea acces pe piaţa creditelor bancare. De asemenea, trebuie să se ţină cont de faptul că pensia se calculează în funcţie de vechime, iar vechimea este înregistrată în cadrul unui carnet de muncă.

Meteahna angajatorilor gorjeni

Dacă România este în topul ţărilor ce practică munca fără forme legale nici la nivelul judeţului Gorj angajatorii par a nu se da înapoi de la încălcarea Codului Muncii. Domeniile în care se practică munca la negru se practică în masă sunt prestări servicii şi alimentaţie publică. În primele nouă luni  ale acestui an, inspectori ITM Gorj au identificat 295 de persoane ce munceau fără forme legale, aplicându-se astfel 197 de sancţiuni. „Munca fără forme legale de angajare este una din problemele care ne preocupă, mai ales în această perioadă. Pentru ca rezultatele să fie cât mai eficiente, s-au efectuat controale temeinice,  s-au organizat, de asemenea, campanii de control pe anumite domenii de activitate în care se întâlneşte frecvent “munca la negru”. Avem aici domenii precum construcţii, comerţ, prestări servicii, alimentaţie publică. Din analiza efectuată asupra activităţii, s-a constatat că numărul celor care muncesc ilegal a crescut comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Dacă la sfârşitul lunii septembrie 2008, 253 de persoane practicau munca la negru, anul acesta am depistat 295 de gorjeni fără forme legale de angajare”, a menţionat Cuzma Gheorghiţă, purtător de cuvânt ITM Gorj. Amenzile acordate angajatorilor care şi-au asumat riscul dezvoltării afacerilor cu forţă de muncă neînregistrată, ajung la 435000 de lei. Şi cam acesta este rezultatul verificărilor efectuate. Cât despre eradicarea fenomenului, multe mai sunt de pus la punct. E banal să faci nişte controale, să afli care e situaţia şi să pedepseşti financiar. Până când mediul economic va răspunde prompt nevoilor sale, cred că angajatorii se vor întreba mereu cât îi costă să încalce şi să respecte legea. Şi dacă ies în avantaj încălcând-o, o vor face fără nici un fel de regret.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta