EconomiK • Creşte euro – cresc ratele, facturile şi chiriile. Plătim nota de plată pentru greşelile altor ţări

Încordare maximă în Europa, în aşteptarea deciziei privind aprobarea unui nou sprijin financiar pentru Grecia. Ultima transă, primită acum o săptămână de la FMI, s-a dovedit insuficienta, aşa ca ţara mai poate fi salvată doar printr-un alt împrumut. Dacă Atena e scăpată de faliment, totul poate reveni la normal, dacă nu, totul se prăbuşeşte. În pericol sunt şi Spania, Portugalia şi Irlanda, iar Italia, a treia economie din Uniune, este primejdios de aproape de prăpastie. Marţi, toate valutele au fost zdruncinate şi asta s-a văzut şi la Bucureşti, unde leul s-a făcut mic de tot. Banca Naţională a anunţat la prânz un curs de 4,28 de lei pentru un euro, dolarul a trecut şi el de 3 lei, iar pragul istoric a fost spulberat pentru francul elveţian. O tara întreagă a privit neputincioasa spre BNR, în jurul orei 13.00, ceasul la care se comunica de obicei cursul: avea să fie anunţat cel mai prost nivel din acest an. La casele de schimb, euro se vinde deja cu 4 lei şi 35 de bani, iar francul elveţian a ajuns la 3 lei şi 75 de bani. O valoare istorică la care romanii cu împrumuturi în această monedă nu se gândeau nici în cele mai negre coşmaruri.

Oficialii BNR au ieşit să calmeze situaţia.

Ratele, facturile la telefon, chiriile - toate cresc. Plătim astfel nota de plată pentru greşelile italienilor, grecilor, spaniolilor sau portughezilor. Dacă Europa intra din nou în recesiune şi noi vom va avea de suferit. Ne-am revenit gratie exporturilor, iar dacă n-am mai avea cui vinde, ar fi crunt.

România şi-a luat încă de anul trecut medicamentele amare, greu de înghiţit, care ne-au readus pe linia de plutire. Acum este rândul celorlalte tari. În Bucureşti, Ministerul de Finanţe a constituit un fond de rezervă din care să plătească salariile şi pensiile, dacă nu se va mai putea împrumuta de pe pieţele internaţionale. Ne ajunge însă câteva luni.

Mugur Isărescu, Traian Băsescu sau Emil Boc sunt şi ei, ca noi toţi, spectatori. Acum viitorul europenilor, deci şi al nostru, depinde de măsurile pe care le vor anunţa în următoarele zile Angela Merkel, Nicolas Sarkozy sau Silvio Berlusconi. Pieţele financiare se agaţă de fiecare cuvânt al lor.

Italia este acum în vizorul analiştilor: are datorii de peste 1.800 de miliarde de euro, prea mari ca să mai poată să fie plătite, spun unii dintre analişti. Cancelarul Germaniei face presiuni.

Cu o lună în urmă, Silvio Berlusconi ne lăuda guvernul pentru pachetul anticriză, într-o vizită la Palatul Victoria. Acum, premierul italian trebuie să tăie şi el în carne vie.

În tot acest tablou, rămân şi problemele Greciei. Exista specialişti care speculează că va fi lăsată să intre în faliment. Adică un fel de amputare, pentru a salva restul ţarilor şi moneda euro. Deşi grecii au nevoie ca de aer de un nou împrumut, Christine Lagarde, noua şefa a FMI, le-a transmis că măsurile luate de guvernul elen nu sunt suficiente. Aşa că nici vorbă despre o nouă transă, pentru moment.

Liderii europeni sunt în alertă maximă şi căuta soluţii pentru ca Italia să nu aibă soarta Greciei. Cancelarul german Angela Merkel avertizează că Berlusconi trebuie să aplice măsuri de austeritate foarte dure. Dacă Italia ar intra în incapacitate de plată, celelalte ţări europene ar putea fi lovite una câte una.

Oricum, măsuri drastice sunt aşteptate şi de la guvernele din Portugalia, Spania sau Irlanda, pentru că economia întregului continent să supravieţuiască.

Sunt analişti care spun că, în ciuda împrumuturilor, Grecia are toate şansele să intre în faliment. Caz în care o soluţie ar fi ca fondurile de urgenţă ale zonei euro să fie folosite pentru a răscumpăra datoria grecească din pieţele financiare cu pierderi uriaşe pentru investitorii privaţi

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta