EconomiK • Criza economică amenință să aducă haos și anarhie în toată lumea

Un studiu recent asupra ultimilor 90 de ani din Europa demonstrează legătura directă dintre austeritate și anarhie. Realitatea pare să confirme teoria: vezi Grecia, Spania și, mai ales, Marea Britanie. Coincidență sau nu, directoarea FMI face un apel neobișnuit de alarmist către toate guvernele lumii să nu ia măsuri de austeritate prea dure. Pentru a nu descuraja relansarea economică, explică ea.

 

3700 de incidente: manifestații, revolte, asasinate politice

 

„Credeam că doar un mic grup de specialiști se va interesa de cercetarea noastră”, se amuză Hans-Joachim Voth, istoric al economiei. „Austeritate și anarhie: tăieri bugetare și tulburări sociale în Europa între 1919 și 2009”, este un studiu în care Voth și Jacopo Ponticelli, doi profesori de la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona, demonstrează legătura dintre austeritatea economică și dezordinea socială.

 

Concluziile celor doi sunt cu atât mai interesante, privite din perspectiva manifestațiilor din Grecia și Spania, unde au fost adoptate programe drastice de reduceri bugetare. Dar mai ales vin să dea apă la moară laburiștilor britanici, primii care au sărit să facă legătura între violențele care au zguduit Albionul și măsurile de austeritate decise de premierul Cameron. În Grecia și Spania, la putere se află regimuri de stânga.

Studiul trece în revistă 3.700 de incidente – de la manifestații și răzmerițe până la asasinate politice – petrecute în 28 de țări europene în ultimii 90 de ani, informează France 24. „Acest inventar ne-a permis să stabilim că legătura între tăierile bugetare și riscurile de tulburări sociale era cu mult mai mare decât ne puteam imagina”, declară Voth. El spună că un pachet de măsuri de austeritate reprezentând 1% din PIB atrage o creștere cu 1,5% a riscurilor de a se petrece un incident.

Tăierile bugetare nu pun în pericol realegerea guvernelor?

 

Inițial, Hans-Joachim Voth și Jacopo Ponticelli lucrau la o teorie economică în mare vogă, potrivit căreia tăierile bugetare favorizează creșterea economică, fără a afecta prea mult șansele de realegere ale regimului care le decide. „Ne întrebam de ce atunci guvernele ezitau să facă pasul”, spune Voth. Istoria economică europeană le-a dat o explicație: tulburările provocate de austeritate anulează potențialele efecte benefice. „Nicio întreprindere nu va putea, de exemplu, să se instaleze în zonele din Anglia unde au avut loc violențe”, remarcă Voth.

Între altele, studiul contrazice și teoria despre flegma britanicilor. Lucrarea arată că supușii Majestății Sale sunt mai repede gata să protesteze decât vecinii lor de pe continent. Voth refuză totuși să pună tulburările din Marea Britanie pe seama acestei înclinații spre revoltă. „Măsurile de austeritate au jucat un rol, dar nu vreau să afirm că ele sunt cauza principală”. Alte locuri comune sunt, însă, confirmate, în lucrare. „Nu se petrece niciodată nimic în Elveția”, constată amuzat economistul.

În general, Europa este mai irascibilă în fața tăierilor bugetare decât alte regiuni ale lumii, cum ar fi America de Nord, unde revoltele au, potrivit autorilor, „mai curând origini rasiale decât economice”. Creșterile de taxe sunt mai puțin riscante decât tăierile bugetare Este studiul o invitație pentru țările europene de a renunța la măsurile de austeritate? Nu neapărat. „Raportul dintre tăierile bugetare și incidente nu este unul mecanic, vorbim doar de un risc”, subliniază Voth, dând ca exemplu perioada de austeritate 1982-1983 din Franța, care nu a adus tulburări.Pe de altă parte, cercetarea demonstrează că creșterile de taxe, cum ar fi TVA, au un efect social mai puțin exploziv decât tăierile bugetare.

Mesajul neobișnuit de alarmist al FMI

 

Coincidență sau nu, directoarea FMI Christine Lagarde a făcut marți un apel către guvernele lumii să nu pericliteze creșterea mondială prin măsuri de austeritate prea dure. Lupta împotriva datoriilor nu trebuie să ucidă creșterea economică, a fost mesajul lui Lagarde.

În vreme ce programe de austeritate masive au fost implementate sau se pregătesc peste tot în lume, șefa FMI avertizează asupra pericolului „unei frâne bugetare” care ar duce la „blocarea reluării creșterii economice”. Prin acest mesaj, publicat în Financial Times, Christine Lagarde se adresează pe un ton neobișnuit de alarmist mai ales „economiilor avansate”.

Pentru guvernele lumii, orice ajustare bugetară „trebuie să rezolve șarada care consistă în a acționa nici prea repede, nici prea încet”. Lagarde consideră că „ceea ce trebuie făcut este să se concentreze în același timp pe consolidarea bugetară pe termen mediu și pe susținerea pe termen scurt a creșterii economice și a creării de locuri de muncă.

Aceasta poate părea contradictoriu, dar cele două se consolidează reciproc”, scrie Lagarde. „Reducerile de cheltuieli nu sunt suficiente, trebuie să crească și încasările. Trebuie alese în primul rând măsurile care afectează cel mai puțin cererea.” Noua directoare FMI constată de altfel că „volatilitatea actuală a piețelor a zguduit încrederea în economie în întreaga lume și a incitat mulți oameni să tragă concluzia că toate resursele politice au fost epuizate. Dar această impresie este falsă și ar putea duce la paralizie”, previne ea.

Piețele nu au prea multe variante: „dacă dezaprobă o datorie publică mare, ele sunt deranjate încă și mai mult de o creștere economică mică sau negativă”, conchide Christine Lagarde.

 

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.