EconomiK • ENERGIA (II)

Ştim că energia este o mărime de schimb utilizată în Univers, deoarece nu există nici un caz în care ea să fie creată sau distrusă, energia există pur şi simplu. Cantitatea totală de energie din Univers este constantă. Există două tipuri de energie: energie cinetică (sau de mişcare) şi energie potenţială (sau de poziţie), care se pot transforma dintr-o formă în alta. Energia se poate transfera dintr-o anumită zonă în alta prin intermediul lucrului mecanic şi al căldurii.

În viaţa de zi cu zi întâlnim adesea termeni precum “energie electrică”, “ energie chimică”, “energie nucleară” etc. De fapt, nu există aşa ceva: aceste denumiri sunt doar prescurtări comode ale unor anumite combinaţii între energia cinetică şi cea potenţială.

Energia electrică este în esenţă energia potenţială a electronilor încărcaţi cu sarcină electrică negativă în prezenţa sarcinilor electrice din interiorul atomului. Energia chimică poate fi considerată drept o combinaţie între energia potenţială a electronilor şi energia cinetică a mişcării lor din interiorul atomului şi moleculei. Energia nucleară este analoagă, dar ia naştere din interacţia şi mişcarea particulelor existente în nucleul atomic. Energia solară pe care Pământul o primeşte în fiecare zi de la Soare nu este altceva decât transfer de energie de la distanţa prin intermediul căldurii cu ajutorul radiaţiei electromagnetice (sau unde luminoase).

Deci, în ceea ce priveste energia înmagazinată în materie (care poate fi solidă, lichidă, gazoasă, plasmă etc.) aceasta constă exclusiv din energie cinetică şi potenţială. În concluzie, energia ne condiţionează viaţa de zi cu zi fără de care nu ar fi posibilă.

Odată cu dezvoltarea civilizaţiei umane pe planetă ,consumul de energie a devenit din ce în ce mai mare. Dacă la început ea era folosită pentru încălzire şi prepararea hranei cu ajutorul combustibililor solizi, pe măsură dezvoltării tehnologiei a avut loc o adevărată goană pentru descoperirea şi folosirea intensivă a combustibililor fosili (cărbune, ţiţei şi gaze naturale). După anul 1900 ţările care deţineau rezerve importante de astfel de resurse aveau o importanţă deosebită în ecuaţia economiei mondiale. Ele au fost şi sursa principalelor conflicte armate care au avut loc în special primul război mondial. Utilizarea acestor combustibili în industrie se produce prin fenomenul de ardere, energia înmagazinată în aceştia este transformată în cele două forme ale sale prin intermediul căldurii şi al lucrului mecanic.

Cu toate că folosirea intensivă în acest mod a energiei în tehnologia modernă a adus bunăstare omului, odată cu intrarea în al doilea mileniu omenirea a început să fie din ce în ce mai preocupată de cosecinţele acestei utilizări a energiei, şi anume : poluarea şi încălzirea planetei. Omul modern din dorinţa de a-şi face viaţa din ce în ce mai comodă, consumă practic energia în acest mod cu o eficienţă foarte scăzută şi cu consecinţe care se dovedesc dramatice pentru viitorul lui. Soluţia pentru depăşirea acestei crize este renunţarea treptată la folosirea energiei înmagazinată în combustibili fosili, care sunt pe cale de epuizare, şi utilizarea aşa-numitei energi “neconvenţionale”.

Dar, ce este această energie “neconvenţională”? Această energie nu este altceva decât o energie care nu se bazează pe arderea combustibililor fosili şi nu este poluantă.

Principalele forme de energie “neconvenţională”care pot fi utilizate cu succes sunt:  energie solară, energie eoliană, energia apelor curgătoare, energia biomasei etc. Spre exemplu doar energia solară pe care o primeşte Pământul într-o zi de la Soare egalează energia consumată de oenire într-un an de zile. Deci, numai acest tip de energie ar fi suficientă pentru viitorul omenirii. Singura problemă care trebuie rezolvată cu această energie “neconvenţională”, este găsirea de tehnologii eficiente care să aibă costuri mai scăzute pentru utilizarea lor. Paşi importanţi în acest domeniu au şi fost deja făcuţi.

Uniunea Europeană a impus deja ţărilor membre ca până în anul 2015 cel puţin 20% din producţia de energie electrică să fie produsă din astfel de resurse “neconvenţionale”, iar pentru producătorii de energie electrică prin arderea combustibilor fosili, măsuri drastice de reducere la minim a poluării.

După cum am amintit cel mai mare consum de energie este utilizat de omenire pentru asigurarea confortului şi anume: energie pentru încălzire, preparare apă caldă, ventilaţie şi iluminatul interior şi exterior.

Şi pentru aceste tipuri specifice de consum de energie Uniunea Europeană a impus norme şi reglementări specifice obligatorii de consum pe unitatea de suprafaţă locuita. Un exemplu edificator în acest sens este media consumului anual de energie pentru încălzire care în Uniunea Europeană este de 40KW/m2 locuit iar România îşi propune să ajungă în viitori ani la un consum de 100 KW/m2  locuit.

Aşadar, viitorul energetic al planetei îl constituie aceste surse alternative de energie. Politica şi resursele financiare mondiale trebuie de urgenţă îndreptate către aceste surse şi implicit al tehnologiilor de utilizare a acestora. Dacă omenirea nu va avea înţelepciunea să pună în practică aceste deziderate viitorul ei va fi unul sumbru, bântuit de cataclisme naturale  şi conflicte ce vor pune în balanţă însăşi existenţa ei pe planetă.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta