EconomiK • Gorjul investeşte virtual în infrastructură

Începem multe lucruri deodată şi nu terminăm mai nimic. Aşa putem descrie în câteva cuvinte stadiul lucrărilor de infrastructură din judeţul Gorj. Modernizăm drumuri europene, mai plombăm unul, două drumuri comunale, amintim despre centuri ocolitoare şi practic, în afară de nişte şantiere tot mai des vizitate, în ultima vreme de aleşii locali, nu prea avem nimic. Se construieşte atât de puţin şi de scump, încât fiecare metru de asfalt finalizat ar trebui inaugurat. Teoretic, aşa cum site-urile primăriilor din Gorj şi cel al Consiliului Judeţean le prezintă, investiţiile în infrastructură ocupă un loc fruntaş în clasamentul obiectivelor. Realitatea este cu totul alta. O resimte chiar şi preşedintele CJ Gorj, mai ales de când tot inspectează terenul. Muştruluieşte, face observaţii, dă sfaturi, se interesează de productivitatea muncii, dar nu pierde nici o ocazie să liniştească oamenii de rând. Dar oare din tot acest joc de cuvinte mai are cineva de câştigat? Cu siguranţă doar politicienii, în goana după voturile ce v-or să vină, mai au curajul să creadă că joaca de-a infrastructura le va aduce avantaje. Dacă e să iei în calcul iniţiativa şi declaraţiile pe care aleşii locali le tot fac în ultima vreme, poţi crede că judeţul nostru a devenit patria drumurilor modernizate.

Un crater şi o groapă pentru fiecare

Sunt însă drumuri pe care mai că nu îndrăzneşti să circuli. Nu pentru că suntem rău voitori, ci pentru că ele pur şi simplu sunt încă în faza de proiect. Pe de altă parte, dacă au depăşit această etapă, în majoritatea cazurilor urmează o binemeritată pauză sau, mai grav, se trece la seria lucrărilor de mântuială. Şoferii care străbat drumurile Gorjului îşi testează de fiecare dată îndemânarea şi cred că se vor specializa în a face slalom printre gropile şi craterele din asfalt. Nici unul dintre ei nu trebuie să devină invidioşi pe colegii din trafic. E loc şi timp pentru toţi! Asta pentru că un crater, o groapă, o barieră sau un semafor se găseşte pentru fiecare, indiferent de perioadă şi spaţiu.

Spaniolii i-ar putea înlocui pe unguri

Multe gropi şi cratere au adus şi firma Vegzepszer ZRT Budapesta, care se ocupă de reabilitarea Drumului Naţional 66, tronsonul Rovinari Bumbeşti - Jiu. Contractul cu firma maghiară a fost încheiat în luna septembrie a anului 2007, prevede ca termen de finalizare 24 de luni şi în baza acestuia antreprenorul maghiar urma să execute lucrări în valoare de 23 de milioane de euro. Vremea a trecut, fără însă nici un rezultat favorabil. Potrivit directorului Secţiei Naţionale de Drumuri, sucursala Târgu Jiu, Dumitru Leuştean, sectorul cu pricina este realizat în proporţie de nici 4,5%. Rămasă fără subcontractori, societatea maghiară dă semne de oboseală. Cu toate astea ungurii sunt păsuiţi când vine vorba de rezilierea contractului, chiar dacă, în luna iunie, însuşi Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a anunţat că va lua o hotărâre în acest sens şi că în maximum două luni contractul va fi reziliat. Am ajuns în septembrie şi nu s-a întâmplat nimic. „Din partea Ministrului nu avem nici un răspuns final. Se va întrerupe colaborarea cu antreprenorul ungur, dar procedurile sunt greoaie. N-or fi nici bani, nu ştiu ce să mai cred. În ceea ce priveşte găsirea unui alt constructor, teoretic vorbind, există posibilitatea ca spaniolii să preia şi acest sector. A rămas ca firma să analizeze posibilităţile şi capacitatea sa de lucru şi vom vedea cum se va finaliza”, a menţionat Ion Florescu, prefectul judeţului Gorj. Că pierd lucrarea câştigată la licitaţie, că nu o pierd, că se va găsi un alt constructor care să preia activitatea, că nu se va găsi, momentan nimeni nu pare cu adevărat preocupat de aceste probleme. Din păcate, drumurile neterminate din Gorj au efecte multiple. Timp irosit, poluare şi mii şi mii de accidente, din cauza „neadaptării vitezei la condiţiile de drum”, cum afirmă, elegant,  poliţia când dai cu maşina în gropi. În final fiecare societate rămâne cu termenele ei, cu contestaţiile şi reclamaţiile ei, cu multe găuri în asfalt şi în bugetele locale, iar drumurile şi răspunderea pentru tot ceea ce se întâmplă iau împreună calea dispariţiei.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta