EconomiK • În Gorj există mult teren neproductiv

Din suprafaţa totală a judeţului Gorj, de peste 560 mii de hectare, suprafaţa agricolă este de 243.768 hectare, diferenţa fiind teren neagricol. Specialiştii Oficiului pentru Studii Pedologige şi Agrochimice Gorj atrag atenţia asupra suprafeţei mari de terenuri neproductive, adică 13.180 hectare. Suprafaţa agricolă a judeţului nostru (243.768 hectare) este afectată de numeroase procese de degradare naturală şi antropică, cu efecte directe sau indirecte asupra capacităţii de producţie, a comunităţilor locale, a căilor de transport rutier şi feroviar, a liniilor electrice şi a ambientului în general. Principalele procese de degradare naturală a terenurilor agricole sunt eroziunea, alunecările de teren, excesul de umiditate şi aciditatea solului, precizează Gheorghe Craioveanu, directorul Oficiului pentru Studii Pedologige şi Agrochimice Gorj. Peste 48 de mii de hectare sunt afectate de alunecările de teren, cele mai multe localităţi fiind cele situate pe Văile Amaradiei, Motrului şi Jilţului. Dacă ne referim la procesele de degradare antropică, lucrările din industria extractivă, industria energetică şi a materialelor de construcţii au afectat foarte mult terenurile din judeţul Gorj, măsurile luate de companiile respective fiind ineficiente. Potrivit specialiştilor, aceste activităţi umane produc asupra terenurilor din judeţul nostru trei forme de poluare: fizică, chimică şi cu pulberi. Astfel, statistic vorbind, suprafaţa afectată de principalele procese de degradare (poluare) reprezintă 32.37% din suprafaţa agricolă a Gorjului, potrivit cifrelor oferite de reprezentanţii Oficiului pentru Studii Pedologige şi Agrochimice Gorj. Toate aceste date evidenţiază faptul că judeţul nostru este puternic afectat de procese de degradare naturală şi antropică. Specialiştii Oficiului pentru Studii Pedologige şi Agrochimice Gorj consideră că judeţul nostru ar avea nevoie de executarea pe termen scurt, mediu şi lung, de o serie de lucrări de ameliorare, precum: combaterea eroziunii solului, stabilizarea alunecărilor, eliminarea excesului de umiditate, corectarea acidităţii solurilor prin amendare, reconstrucţie ecologică. Aceste lucrări ar trebui executate în complex, prin amenajarea şi organizarea teritoriului pe bazine, bazinete şi microbazinete hidrografice. Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.