EconomiK • Încurajăm falsurile sau alegem obiectele de artizanat?

Provocarea pentru oamenii de azi este aceea de a-şi menţine standarde personale înalte. Şi tot o mare provocare este abilitatea de a se feri de obiectele false, de toate acele articole de prost gust. Spun asta pentru că, în ultima vreme, acestea sunt tot mai des regăsite în rafturile magazinelor târgujiene. Şi odată cu aceste unităţi economice, falsurile au pătruns puternic în viaţa celor care cu regularitate le aleg. Şi nu sunt puţini târgujienii care optează pentru tot ceea ce se numeşte kitsch. Comercianţii le oferă pe bandă rulantă. O fac în stilul lor şi nu ştiu cum se face că acesta prinde. În capcana lor pică tot mai mulţi gorjeni.

Au devenit o moda

Extravagante, strident colorate şi slabe din punct de vedre calitativ, toate articolele din această categorie au un singur avantaj. Au un preţ mic. Au câştigat teren datorită acestui criteriu. Şi chiar dacă iniţial nu par a fi acceptate, în cele din urmă ajung în biblioteca, în dormitorul sau în biroul clientului târgujian. Aşadar, obiectele lipsite de valoare ameninţă să „invadeze lumea”. „ Am încercat şi cu produse autentice. Sunt foarte scumpe şi se vând foarte greu. Clientul urmăreşte preţul. Dacă-i mare, degeaba aduci argumente legate de calitate, despre faptul că sunt lucrate manual sau despre originalitate. Nu-şi au rostul, iar produsele rămân în vitrină. Doar cei care au simţul frumosului şi cei care apreciază autenticitatea, numai aceia au ales obiectele despre care aţi amintit. Aceştia sunt însă puţini la număr şi nici nu fac cumpărături prea des”, a menţionat comerciantul Andrei Vasilescu. Nu mare ne-a fost mirarea când am observat că în majoritatea magazinelor din municipiul Târgu Jiu, kitsch-ul a devenit o modă. Bibelouri din porţelan, tablouri pictate strident, haine lipsite de bun gust, imitaţii din piele şi blănuri, supraelasticul din articolele vestimentare, mileurile din hârtie sau cauciuc, sticle ornate cu paiete, muzica ascultată la volum maxim în taxiuri sau în mijloacele de transport în comun, toate acestea fac parte din categoria obiectelor „ mai puţin dorite” de adevărata lume civilizată. „Chinezăriile sunt primele în clasament. Sunt pentru fiecare gust şi pentru orice buzunar. Omul este forţat de împrejurări să facă astfel de achiziţii. Spre exemplu, un tablou pe care îl avem acum în magazin costă 100 de lei. Dacă acesta ar fi autentic, pictat şi lucrat aşa cum se cuvine şi dacă ar avea aceleaşi dimensiuni celui din vitrină, cu siguranţă nu ar costa sub 800 sau 900 de lei. Suma vorbeşte despre valoarea acestuia, dar în acelaşi timp îi sperie pe cei care intră în magazin. La fel se întâmplă şi în cazul celorlalte obiecte”, a adăugat Vasilescu. Potrivit designerilor, pentru ca în casa şi în viaţa noastră să nu intre astfel de falsuri, „ trebuie ca interiorul să fie gândit ca un întreg. Nu trebuie să colecţionăm obiecte inutile, să copiem ceea ce vedem în casele altora şi nici să acceptăm substitute. Altfel spus, să nu ne blocăm când e vorba să cernem kitsch-ul de valoare. În rest, absolut orice este permis, atâta vreme cât bunul gust dictează stilul”.

Simplitate şi farmec

Puţini la număr sunt târgujienii care ştiu că există şi obiecte frumoase, la preţuri modice. Indiferent de pretenţiile unei persoane, este imposibil ca un astfel de produs lucrat manual să nu-i fie pe plac. Sunt confecţionate curat şi ordonat. Le lipseşte platitudinea, clişeul ţi aglomeraţia de idei. Transmit acea stare de bine şi susţin estetic fiecare spaţiu şi fiecare acţiune întreprinsă. Decoraţiunile de artă populară conferă accente excepţionale. Se integrează perfect în spaţiile care ţin pasul cu „tot ce se poartă prin inima târgului”. Asta pentru că, indiferent de stil, decoraţiunile cu pricina se evidenţiază întotdeauna prin simplitatea şi farmecul lor. Din păcate, în municipiul Târgu Jiu, magazine care să promoveze valori nu prea există. Oamenii se tem parcă de reînvierea tradiţiilor. Exclud ideea şi merg pe varianta chinezăriilor de tot felul. Uită că şi meşterii populari din judeţ îşi pot pune amprenta asupra comerţului. „ E trist să vezi cum articolele lucrate manual zac practic pe tarabele din cele două pieţe ale oraşului. Oferte în acest sens nu prea sunt în magazinele noastre. Încercăm aici să ducem la bun sfârşit ceea ce ne-am propus. Avem obiecte de decor din sticlă pictată, obiecte de menaj din lut sau articole din ceramică. Ornamentele din pânză sau cele din lână, sunt la fel de atractive”, a precizat Irina Filip, membru fondator al Anticariatului târgujian.

“Nu sunt nici foarte ieftine, dar nici nu au preţuri piperate”

Potrivit acesteia, meşterii gorjeni reuşesc să facă atât mici obiecte de artizanat, obiecte de uz personal, ustensile casnice, obiecte de cult, cât şi articole de dimensiuni mari şi foarte mari, necesare pentru decorarea locuinţei sau a biroului. “De obicei, în vitrina unui magazine care are la vânzare obiecte de artizanat, se găsesc casete pentru bijuterii, linguri, blidare, furci de tors. Toate confecţionate prin combinaţia diverselor specii de lemn, pentru ca în final să fie atent ornamentate şi decorate cu sculpturi alese. Nu sunt nici foarte ieftine, dar nici nu au preţuri piperate.”, a adăugat Irina Filip. Târgujienii care apreciază frumosul pun mare preţ pe împletiturile din fibre vegetale. Ei caută mereu coşuri din nuiele, pălării pentru decor sau jucării realizate din papură sau răchită. E trist însă că sunt tot mai puţini cei care pătrund în acest univers. Lipsa banului şi în unele cazuri şi cea a educaţiei, îşi spun cuvântul în acest sens. Şi tot acestea duc către un comerţ cu o continuă prosperitate. Unul însă al chinezăriilor şi al falsurilor de tot felul.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta