EconomiK • La Primăria Târgu Jiu, banii europeni sunt investiţi în proiecte semnificative

Zeci de miliarde de euro. Pentru orice idee şi pentru orice persoană sau grup de persoane care dovedesc că pot face lucruri bune cu sume importante de bani. Bani pe care Uniunea Europeană ni-i tot dă de vreo câţiva ani încoace, pentru a ne ajuta să ne dezvoltăm şi să recuperăm mult discutatele decalaje economice. Drumuri, reţele de apă, protecţia mediului, dezvoltare rurală, resurse umane şi creşterea competitivităţii economice, toate acestea sunt domenii pentru care pot fi întocmite proiecte. O privire de ansamblu ne arată că toţi cei care sunt interesaţi de aceste sume de bani puse în joc, îşi calculează meticulos paşii, chiar în exces, dacă se face vreodată vreun bilanţ al proiectelor duse la bun sfârşit în perioada 2004-2009. Una peste alta, un lucru este sigur…necesitatea absorbţiei fondurilor europene este o prioritate. O spun aleşii neamului, dar nu ştim cât de convinşi sunt de ceea ce spun.

Numai de bine

Despre importanţa şi prioritatea proiectelor derulate din fonduri europene se tot aude şi în cadrul instituţiilor publice din judeţul Gorj. Dornici să vedem cum stau lucrurile, am făcut un prim popas, chiar la Primăria Municipiului Târgu Jiu. Aici, potrivit reprezentanţilor instituţiei, absorţia de fonduri europene nu este un proces redus. Unii se plâng că nu au bani pentru salarii, pentru infrastructura din ograda lor, pentru canalizare şi că nici personalul nu este instruit întocmai. Minusurile din anii trecuţi se transformă în minusuri şi mai mari, în timp ce scăderea veniturilor din taxe la buget este o adevărată tragedie, deoarece nu au altceva în schimb cu ce să acopere gaura. Pentru Primăria Târgu Jiu acel Ceva există şi pentru aceste surse de venit, până în 2013 are toate motivele să lupte. În primul rând pentru că sunt sume ce îi revin gratis. Şi când spun gratis, nu spun că nu trebuie să facă nimic pentru banii cu pricina. Doar că, spre deosebire de orice alt credit extern, pentru banii europeni, autorităţile locale nu vor plăti niciodată dobândă. Numai că trebuie să muncească să pună mâna pe tot ceea ce presupun fondurile europene.

Cinci proiecte importante

Potrivit Corinei Şuţă, şef birou P.P.C., din cadrul Primăriei Municipiului Târgu Jiu, în perioada 2008-2009, s-a derulat, la nivelul instituţiei, un număr de trei proiecte din fonduri nerambursabile. Totodată, din anul 2004 până în prezent autorităţile au atras sume importante de bani pentru un total de şase proiecte.  Centrul Medical Speranţa, Modernizarea drumului de rocadă pentru municipiul Târgu Jiu, Dotare centru servicii medicale pentru comunitatea rromă din Târgu Jiu, Modernizare-Eficienţă şi nu în ultimul rând Centrul de servicii sociale integrat-centru de asistenţă pentru bătrâni, municipiul Târgu Jiu, sunt cele mai semnificative cinci proiecte, din punct de vedere valoric. Valoarea totală a proiectelor realizate în perioada 2004-2009 este de 80624607 lei.

Personal competent, resurse suficiente

În ceea ce priveşte nereuşitele, pe parcursul celor cinci ani de muncă, autorităţile locale nu au reuşit să obţină fonduri pentru un număr de trei proiecte. Necesitatea solicitării de clarificări la “Ghidurile Solicitantului”, necesitatea solicitării de completări la documentaţiile tehnico-economice, depăşirea termenelor estimate pentru procedura de achiziţie publică datorate contestaţiilor ofertanţilor precum şi lansarea întârziată a “Ghidurilor Solicitanţilor” se numără printre principalele probleme întâmpinate de funcţionarii publici în procesul de absorţie. Nu mai puţin de cinci persoane sunt responsabile cu tot ceea ce presupune procesul de lucru din cadrul primăriei. “ Avem cinci persoane care sunt responsabile cu absorţia de fonduri europene. Sunt absolvenţi ai studiilor postuniversitare “ Managementul proiectelor” şi menţionăm că numărul lor este suficient”, a adăugat Şuţă. Totodată, potrivit reprezentanţilor primăriei, pentru susţinerea programelor de pregătire în vederea redactării proiectelor, resursele financiare locale au fost suficiente şi nu au reprezentat niciodată o piedică în derularea activităţii.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta