EconomiK • Legea falimentului personal i-ar putea salva pe gorjenii terorizaţi de recuperatori
Gorjenii care sunt datori la bănci şi nu mai fac faţă plăţilor ar putea solicita instanţei, falimentul personal. Această prevedere face parte dintr-un proiect de lege care dacă s-ar concretiza, ar clarifica situaţia persoanelor fizice aflate în incapacitate de plată şi le-ar proteja de modalităţile nu tocmai plăcute şi legale, ale societăţilor bancare, de a-şi recupera împrumuturile.
Imaginea personajului sobru, gata în orice moment să sară la gâtul datornicului sau chiar să îl tortureze până îşi recuperează banii, tinde să dispară. Locul său este luat în prezent de tânărul sau tânăra, îmbrăcaţi la patru ace, dar care special au fost şcoliţi, pentru acelaşi lucru, să colecteze şi să recupereze creanţele. Şi nu se lasă cu una, cu două , căci în joc este pus un comision frumuşel. Potrivit regulilor şi criteriilor de acordare, dacă firma va avea de recuperat un credit de nevoi personale, care nu a necesitat garanţii materiale, va primi între 3%-10% din valoarea datoriei, iar dacă se vorbeşte despre credite garantate cu ipoteci, recuperatorul ajunge să încaseze chiar şi 80% din datoria totală.
Clanul datornicilor plasează Gorjul în coada clasamentului rău platnicilor
Aşadar, înarmaţi cu mult tupeu şi răbdare îndeajuns, recuperatorii cumpără mai întâi datoriile cetăţenilor, după care se înscriu în lupta pentru recuperarea sumelor de bani. Datorii neachitate la timp se înregistrează şi judeţul nostru. Nu mai puţin de 30 de milioane de lei, aceasta este suma la care au reuşit să ajungă restanţierii gorjeni. Dar conform unei statistici naţionale, valoarea creditelor restante ne ţine departe de fruntea clasamentului rău platnicilor. Pe de altă parte, restanţele la credite au înregistrat, în intervalul mai-iulie anul curent, o creştere de aproximativ 40%. Potrivit mai multor reprezentanţi ai sucursalelor unităţilor bancare din municipiul nostru, numărul restanţierilor continuă să crească, majoritatea dintre aceştia având credite pentru consum. Şi uite aşa alte câteva sute de persoane vor cădea pe mâna firmelor specializate în recuperări. Teroare şi convorbiri telefonice care pot dura câteva zeci de minute, urmate apoi de vizite peste vizite făcute la domiciliul cetăţeanului, care pentru o decizie luată în pripă, riscă să rămână pe drumuri. Dar cum aleşii neamului s-au gândit să protejeze restanţierii, au venit cu un proiect de lege, aceea a „falimentului personal”, pe care de câteva luni îl tot ţin prin birourile Senatului, îl reanalizează, căci doar multe alte lucruri sunt acum prioritare.
Eşti insolvent, dar stai în casa ta încă 2 ani, fără să mai plăteşti penalizări
Conform proiectului de lege propus, debitorii, persoane fizice, îşi pot declara insolvenţa, printr-o cerere pe care o înaintează instanţei. „ Din momentul deschiderii procedurii se suspendă executarea silită şi nu se mai plătesc penalizări. Datornicul pune la punct un plan de rambursare a datoriilor, agreat cu o instanţă de judecată, iar dacă acest plan nu există, se ajunge la faliment personal şi bunurile debitorului sunt valorificate. Totodată, dacă persoana nu intră în faliment din rea voinţă, ci este determinat de conjuncturi economice şi sociale defavorabile, i se pot acorda facilităţi, precum păstrarea locuinţei timp de doi ani şi asigurarea traiului zilnic pentru un an de zile”, a menţionat reprezentantul unuia dintre cabinetele de avocatură din municipiul nostru. Dacă luăm în calcul situaţia actuală, când băncile pot valorifica toate bunurile unui client restant, fără a se preocupa de menţinerea unui anumit nivel pentru cheltuielile unui trai decent, am putea spune că acest proiect, atunci când va ajunge el în forma finală, nu face altceva decât să pună la adăpost de anumite abuzuri, întregul clan al datornicilor din judeţul nostru şi nu numai.
Bancherii gorjeni vorbesc despre un „ faliment scuzabil”
Veţi spune, unii dintre dumneavoastră, că atâta timp cât s-au îndatorat, e musai să plătească. Nimic greşit, dar nu va plăti doar cetăţeanul. Vor plăti ambele părţi contractante: clientul, pentru că a luat o hotărâre fără să-şi analizeze situaţia, iar unitatea bancară pentru că nu a fost suficient de responsabilă la vremea respectivă şi a acordat cu uşurinţă împrumuturi, doar de dragul comisionului. Nimic nu-i poate face însă pe bancheri să înţeleagă rolul acestui text legislativ. „ Se pune în discuţie o metodă de protecţie. Atâta timp cât persoana a luat cândva o decizie, fără ca nimeni să stea cu pistolul la tâmpla sa, e cazul să îşi asume responsabilitatea. Consider că în timp ar apărea fel de fel de abuzuri şi uite aşa ar lua naştere un nou haos pe această piaţă”, este de părere Aurora F., reprezentantul uneia dintre unităţile bancare târgujiene. Şi dacă tot se pune problema asumării unor responsabilităţi, câţi patroni din Gorj îşi asumă până la capăt o greşeală din trecut? Câţi îşi onorează dările către băncile care l-au învăluit cu oferte care mai de care mai tentante? Când situaţia financiară chiar nu îi mai permite, nici un administrator nu poartă jugul datoriilor, ci se declară falimentar. La polul opus, cetăţeanul este nevoit să plătească pentru încercarea sa de a-i fi mai bine şi greşeala sa are în unele situaţii chiar şi consecinţe terminale. Unii ajung pe drumuri sau la rude, sunt şi cei care cerşesc pentru că nu mai au ce să mănânce, în timp ce alţii preferă să-şi pună capăt zilelor, de teama umilinţei şi a lipsurilor pe care de fiecare dată, strada le oferă.
Komenteaza articolul
Legaturi (NE)primejdioase