EconomiK • Noutăţile pieţei taximetriei din Târgu Jiu: clientelă restrânsă şi încasări mici

Vremuri tulburi pe piaţa taximetriei târgujiene!  Dacă în urmă cu ceva timp, pirateria, concurenţa neloială şi obţinerea licenţelor erau principalele problemele ale taximetriştilor gorjeni, la ora actuală, cele care ameninţă cu adevărat soarta acestora, sunt câştigurile lunare. Nu se mai poate vorbi nici despre existenţa zilelor şi lunilor mai bune sau a celor mai puţin bune şi nici ideea potrivit căreia, activitatea întreprinsă de taximetrişti poate să fie o bună alternativă în caz de şomaj, nu mai există. Mai mult, clientela s-a redus aproape la jumătate şi nici semne de revenire nu se întrevăd. „Dacă nu ar fi vorba de maşinile achiziţionate în leasing-ul, aş fi dispus să renunţ la tot ceea ce presupune taximetria. E foarte greu pentru firmele care acţionează conform legii. Cheltuielile sunt mari, iar încasările din ce în ce mai mici. În lunile în care maşina necesită anumite reparaţii, mergem pe pierdere”, a menţionat Constantin Racoceanu, preşedintele Sindicatului Liber al Taximetriştilor din Târgu Jiu.

„Muncă puţină...bani mulţi, cam asta vor şoferii”

În ceea ce priveşte relaţia dintre angajaţi şi firmele de taximetrie, aceasta nu se găseşte într-o stare foarte bună. Potrivit lui Racoceanu, de cele mai multe ori, şoferii atestaţi în acest sens, profită de faptul că deţin acel document şi impun suficient de multe condiţii materiale şi financiare. „Nu de puţine ori, angajatul joacă rolul de angajator. A face taxi, nu mai este o activitatea aflată la îndemâna oricărei persoane care deţine permis de conducere. Obţinerea atestatului este un pas foarte important, reprezentanţii ARR fiind foarte riguroşi atunci când vine vorba de eliberarea acestui act. Din acest motiv, persoanele care au un certificat de atestare profesională şi care doresc să practice transportul în regim de taxi, cer prea mult, din punct de vedere financiar. Muncă puţină...bani mulţi, cam asta vor şoferii”, a completat Racoceanu. La ora actuală, din cauza conjucturii economice, majoritatea firmelor de taximetrie târgujiene au renunţat la ideea atingerii targetului zilnic. Dacă ar relua acest procedeu, totalul încasărilor zilnice nu le-ar permite atingerea nivelului de 60-70 de lei. Astfel, se lucrează, prin aplicarea unor comisioane stabilite între salariat şi unitatea angajatoare.

Elevii şi studenţii, clienţi de nădejde

Numărul comenzilor onorate de taximetrişti variază semnificativ de la un interval al anului, la altul şi de la un moment al zilei, la celălalt. „Chiar dacă nu mai putem vorbi concret despre zile bune şi zile proaste, putem vorbi despre luni şi perioade din timpul unei zile ceva mai norocoase şi intervale de timp moarte, din punct de vedere al clientelei şi implicit al încasărilor. Mai bine merge la sfârşit de săptămână şi cu ocazia sărbătorilor de peste an, când târgujienii merg în vizite şi preferă să lase maşinile în parcare. Totodată, în timpul unei zile, cele mai bune momente sunt cele în care omul pleacă sau se întoarce de la serviciu”, a precizat preşedintele Sindicatului Liber al Taximetriştilor. potrivit acestuia, există câteva categorii de clienţi care merg regulat cu taxiul. Este vorba despre elevi şi studenţi, adică, potrivit celor spuse de Racoceanu, de acele persoane care nu produc efectiv banul. Aceştia sunt urmaţi de târgujienii care lucrează în cluburi, restaurante sau baruri şi sunt nevoiţi să vină sau să plece din locaţiile respective, noaptea târziu, sau dimineaţa devreme. De asemenea, cei care vor apela mereu la serviciile de taximetrie sunt cei care nu locuiesc în municipiul Târgu Jiu, dar care, având de rezolvat probleme urgente, aleargă între diferite instituţii sau unităţi din oraş.

Curse scurte şi ieftine

Cea mai bună cursă a unui taximetrist târgujian înseamnă încasarea sumei de 12 lei. Acest prag poate fi atins, doar dacă clientul pleacă dintr-un capăt al municipiului şi are drept destinaţie, cartierul aflat în celălalt capăt al Târgu Jiului. „Rar se întâmplă ca cineva să aibă nevoie să parcurgă o asemenea distanţă. De obicei, cursele sunt ceva mai scurte şi nu depăşesc 6, 7 lei. De aceea spun că nu merge deloc bine. Clienţi puţini, curse scurte...tarif nu foarte mare. Pe timp de zi acesta este de 1,5 lei/km, după ora 22, fiecare kilometru fiind taxat cu 1,8 lei”, a mai spus Constantin Racoceanu. Cât despre cursele exterioare, taximetristul târgujian consideră că au cam dispărut, foarte puţini fiind clienţii care îşi mai permit să suporte asemenea costuri.

„Lunar, totalul încasărilor, pe o maşină, este de 1700-2000 de lei"

Faptul că taximetria a rămas pe lista activităţilor supuse la plata impozitului forfetar, nemulţumeşte reprezentanţii acestor unităţi economice. "Au spus de nenumărate ori că va fi aplicat acest tip de impozit, doar asupra domeniilor care prezintă risc mare de evaziune fiscală. Cam greu în taximetrie să se mai producă acest fenomen. Sumele rulate la ora actuală nu sunt foarte mari. Lunar, totalul încasărilor, pe o maşină, este de 1700-2000 de lei. Din ce să plăteşti datoriile, din ce să furi statul? Aţi văzut dumneavoastră taximetrişti deveniţi bogaţi peste noapte sau care să aibă vile, pensiuni sau mai ştiu eu ce imobile de zeci de miliarde de lei?” a mai adăugat Racoceanu. Cu sau fără fenomenul evaziunii fiscale, cu sau fără piraterie, concurenţă neloială sau oricare altă problemă mai mult sau mai puţin spinoasă, taximetria rămâne, cel puţin pentru moment, un domeniu în care toţi cei implicaţi, nici măcar nu mai îndrăznesc să viseze la vremuri mai bune… la momente, cel puţin la fel de bune ca cele din perioada 2007-2008.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta