EconomiK • Promovăm turismul sau reparăm drumurile judeţene?

În ultima perioadă de timp, toată lumea vorbeşte despre dezvoltarea turismului intern şi mai ales despre promovarea lui. Cum în Gorj există o bogată bază materială în acest sens, nici aici nu au întârziat să apară discuţii despre cum şi când să ne fie promovată zona. Nu-i rea intenţia, dar, oare pentru un turism conform standardelor europene, nu ar fi necesară o infrastructură pusă la punct? Nu ar fi indicat să fie rezolvate problemele serviciilor turistice? Minuni peste noapte nu se pot face . Dar putem face în aşa fel încât să înregistrăm un trend pozitiv în acest sector. Şi asta pentru că nici un produs sau serviciu nu va cuceri piaţa, exculsiv prin publicitate. Trebuie să deţină unele atuuri, unele calităţi. Turismul din judeţul Gorj ce virtuţii are? Dacă la capitolul “drumuri”, autorităţile spun că nu stăm chiar foarte rău, când vine vorba despre planul turistic, despre serviciile hoteliere, situaţia acestora este mai puţin promiţătoare.

„Nu se poate vorbi despre turism fără infrastructură”

Deşi are o puzderie de monumente ale naturii, opere de artă, monumente istorice, staţiuni balneoclimaterice, colecţii muzeale, creaţii populare sau mănăstiri, Gorjul nu se poate mândri cu un turism foarte bine organizat. Se fac eforturi ce-i drept, dar lipsa banilor îşi spune din nou cuvântul. Se reabilitează drumurile şi se doreşte modernizarea infrastructurii turistice. “ Nu stăm foarte rău la acest capitol. În Gorj avem infrastructură suficientă, dar degeaba pentru că nu există una agenerală. Înainte să promovăm trebuie să evităm ca turismul să devină înşelăciune. Sub nici o formă nu putem vorbi despre acest domeniu, fără infrastructură. Cele două merg mână în mână”, a precizat Radu Ciobanu, preşedintele A.N.T.R.E.C., Filiala Gorj. De bine despre starea drumurilor ne-a vorbit şi Dumitru Leuştean, director al Secţiei de Drumuri Naţionale Gorj, Chiar dacă mai sunt drumuri aflate în reparaţii, majoritatea au fost reabilitate, fiind bineînţeles, “loc şi de mai bine”. “ Cum Rânca este cea una dintre cele mai importante zone turistice ale judeţului, unde există câteva hoteluri, zeci de pensiuni şi două pârtii de schi, lucrarea de modernizare a Drumului Naţional 67 C, între Bengeşti-Ciocadia şi Sebeş, a fost un obiectiv important al nostru. Trans Alpina, căci aşa se numeşte drumul, atinge cea mai înaltă altitudine din ţară, de 2107 metri, traversează munţii Parâng pe o lungime de 148,4 kilometri şi ajută fiecare turist să cunoască zone extraordinare”, a menţionat Leuştean. Aşadar, cu un drum bun, practicabil ne putem vinde peisajele fără prea mari obstacole. Asta doar teoretic.

Lipsă de profesionalism

Dacă infrastructura nu sabotează chiar atât de grav turismul gorjenesc, nu la fel stau lucrurile când vine vorba despre întocmirea planurilor turistice. Personal antrenat, comportament adecvat, preţuri şi tarife pe măsura serviciilor, curăţenia, seriozitatea, toate acestea ar trebui să intereseze pe cei care susţin că fac turism. Şi sincer, decât să vezi cum lucrurile simple şi frumuseţile meleagurilor noastre sunt distruse, sunt pătate la propriu şi figurat, de cele mai multe ori preferi să mergi peste hotare. Acolo unde pentru aceeaşi sumă de bani, te simţi cu adevărat în vacanţă, fără să te supui frustării şi hoţiei de la noi. Naţia noastră este încă barbară. “ Oamenii buni au plecat din judeţul nostru şi cred că ulterior şi din ţară. Nu sunt bine remuneraţi şi asta i-a determinat să părăsească judeţul. Aici avem într-adevăr ceva mai multe probleme. În schimb, hotelurile şi pensiunile sunt corect evaluate în raport cu dotarea şi calitatea serviciilor, deci niciodată clientul nu se va simţi lezat că plăteşte cazarea pentru o locaţie de trei stele şi în schimb primeşte tratamentul hotelier ale uneia de două stele”, explică Ciobanu. Nu ştiu dacă i-am putea numi barbari pe toţi cei care furnizează servicii turistice, dar la fel de bine, nu ştiu cum se face că de cele mai multe ori, începând cu recepţionerul, continuând cu cei din restaurant şi terminând cu cea care schimbă lenjeriile, aceştia uită să fie ospitalieri. Ospitalitatea ţine însă şi de gradul de civilizaţie. Ei uită că turistul de azi vrea linişte, natură, vrea originalitatea şi nu în ultimul rând decenţă şi corectitudine.

Implicare minimă

Pe de altă parte, autorităţile judeţene par a fi mai puţin preocupate de acest sector. Nu se poate vorbi încă despre strategii turistice sau despre investiţii “ serioase” în acest sens. “ Această promovare a Gorjului nu va putea fi niciodată realizată profesional, atâta timp cât reprezentanţii oraşului şi ai judeţului se implică într-o mică măsură. Anul acesta, nici Consiliul Judeţean şi nici Primăria Târgu Jiu nu au susţinut Gorjul  la Târgul de Turism de la Bucureşti. Fiecare turoperator s-a pregătit cum a crezut, în funcţie de posibilităţi şi astfel am avut şi noi un stand acolo. Ori dacă luăm drept exemplu judeţul Neamţ, observăm că oamenii de acolo sunt conştienţi de ceea ce înseamnă promovare”, mai spune Radu Ciobanu.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta