EconomiK • Ştir(ici)

Autorităţile locale pot începe de marţi procesul de preluare a unităţilor sanitare de la direcţiile de sănătate publică, astfel încât până la 1 iulie Ministerul Sănătăţii să finalizeze transferul a peste 85% dintre spitale, adică 373 de unităţi din cele 435 existente în sistemul public. Ministerul Sănătăţii a anunţat luni într-un comunicat de presă că autorităţile locale şi direcţiile de sănătate publică pot începe semnarea proceselor de predare-primire a unităţilor sanitare cu paturi, în vederea descentralizării. Direcţiile de Sănătate Publică vor actualiza în această perioadă datele privind structura şi personalul unităţilor sanitare pe care le transferă. Ministrul Sănătăţii le-a mai spus reprezentanţilor din teritoriu că descentralizarea va reprezenta soluţia pe termen lung pentru eficientizarea sistemului sanitar şi pentru asigurarea transparenţei decizionale în sistemul serviciilor sanitare spitaliceşti din România. Cseke Attila consideră că autorităţile se pot implica în acest fel şi din punct de vedere al serviciilor medicale în bunăstarea comunităţii.

În reţeaua Ministerului Sănătăţii vor rămâne 62 de unităţi sanitare de interes naţional, respectiv institute publice şi unele spitale clinice judeţene de urgenţă, respectiv cele din centrele universitare importante.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale vrea să desfiinţeze o parte din direcţiile instituţiei şi să transforme toate autorităţile din subordine în direcţii. Premierul Emil Boc a cerut tuturor miniştrilor, în şedinţa Guvernului din 9 iunie, ca în maximum o săptămână să prezinte o schemă de reorganizare a instituţiilor pe care le conduc, care să includă un număr scăzut de secretari de stat şi agenţii aflate în coordonare, dar şi o reducere cu 25 la sută a numărului de angajaţi în fiecare minister.

Economia globală îşi revine puternic, sprijinită de Asia, iar riscul ca evoluţia să fie afectată de problema datoriilor din Europa este redus, a declarat un oficial al Rezervei Federale (Fed) a SUA.

Liderul PRM Gheorghe Funar a susţinut, luni, că poetul Mihai Eminescu "a fost asasinat" de evrei, "deranjaţi de scrierile politice şi de poeziile" sale, adevărul în legătură cu moartea sa fiind "falsificat" timp de 121 de ani, şi că acte medicale ale acestuia au dispărut din Biblioteca Academiei . Funar a susţinut, într-o conferinţă de presă, că Eminescu ar fi fost otrăvit cu mercur, administrat sub formă de injecţii de către un medic evreu, Francisc Isack. Eminescologul Dumitru Vatamaniuc a declarat pentru MEDIAFAX, privind afirmaţiile lui Gheorghe Funar potrivit cărora Eminescu "a fost asasinat" de evrei, iar acte medicale ale scriitorului au dispărut din Biblioteca Academiei, că documentele respective nu au fost niciodată la Academie şi nici găsite. Renumit eminescolog şi membru de onoare al Academiei Române, Vatamaniuc a precizat că nu au fost găsite actele medicale ale lui Mihai Eminescu şi nici nu se ştie dacă au fost întocmite de doctorii care l-au tratat, nici în ţară, nici la Viena, unde poetul a fost internat. Eminescu a fost diagnosticat cu "alienaţie mintală", urmând tratamentul aplicat la vremea aceea pentru această boală, şi anume injecţiile cu mercur, a precizat Vatamaniuc. La rândul său, directorul executiv al Institutului pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", Alexandru Florian, a declarat pentru MEDIAFAX că declaraţiile lui Gheorghe Funar potrivit cărora Eminescu "a fost asasinat" de evrei se înscriu indiscutabil în canoanele mesajului antisemit.

Judecătorii Secţiilor Unite de la ICCJ au decis, marţi, să trimită la Curtea Constituţională două sesizări privind neconstituţionalitatea unor prevederi din proiectele de lege privind scăderea pensiilor şi a salariilor. Decizia de sesizare a Curţii Constituţionale în cazul celor două acte normative a fost luată cu majoritatea a 85 din cei 86 de judecători. Judecătorii Secţiilor Unite de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au luat această decizie după ce au analizat aspecte legate de neconstituţionalitatea proiectelor de acte normative privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Judecătorii arată că legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar "are în realitate, ca obiect de reglementare, o serie de restrângeri ale exerciţiului drepturilor, precum cel la salariu, componentă a dreptului de muncă, a celui referitor la ajutorul de şomaj, a celui la pensie şi inaplicabilitatea dispoziţiilor legale privind pensia anticipată şi pensia anticipată parţiala, precum şi o restrângere a exerciţiului dreptului la măsuri de asistenţă socială, concretizată, între altele, în neacordarea ajutoarelor sau a indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere". În ceea ce priveşte cea de-a doua sesizare, judecătorii arată că, în contradicţie cu norma constituţională de la articolul 124, alineat 3 din Constituţie, referitor la independenţa judecătorilor, acest proiect prevede prin articolul 1, 3 şi 12 eliminarea pensiei de serviciu a judecătorilor, "fără să ţină seama de faptul că întocmai ca numirea, formarea profesională continuă, evaluarea şi promovarea, pensionarea marchează momentul final al activităţii judecătorului".

Necesarul total de finanţare a României în acest an este de 8-8,5 miliarde de euro, a declarat, marţi, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, care anticipează că veniturile bugetare din primul semestru vor fi sub estimări, transmite Reuters. "La un deficit de până la 7% din PIB, vom avea nevoie de 8-8,5 miliarde de euro", a declarat Vlădescu reporterilor, adăugând că veniturile din prima jumătate a anului vor fi sub aşteptări. Surse guvernamentale au declarat recent pentru MEDIAFAX că bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 16,5 miliarde de lei (aproape 4 miliarde de euro) după primele cinci luni, echivalentul a 3,23% din PIB, în creştere cu 4,4 miliarde lei (aproximativ un miliard de euro) faţă de aprilie. Potrivit datelor preliminare, deficitul a fost rezultatul unor venituri totale de 64,47 miliarde de lei şi a unor cheltuieli de 81,01 miliarde de lei şi a fost calculat în raport cu valoarea inclusă în noua prognoză de PIB pentru finele acestui an, respectiv de 510,45 miliarde de lei. Ţinta de deficit bugetar pentru acest an este de 6,8% din PIB, iar pentru reducerea cheltuielilor Executivul s-a angajat să reducă salariile funcţionarilor publici cu 25%, pensiile cu 15%, să combată evaziunea fiscală şi să extindă baza de impozitare.

Guvernul va împrumuta primăriile în acest an cu până la 1,5 miliarde lei, cu bani obţinuţi din privatizări, pentru a-şi achita obligaţiile restante la 31 decembrie 2009 către furnizorii de servicii şi lucrări, aceştia urmând să utilizeze fondurile pentru a-şi plăti la rândul lor datoriile către stat. Împrumuturile acordate primăriilor vor avea o dobândă de 6,25%, termen de rambursare de maxim cinci ani şi o perioadă de graţie de un an. Rambursarea va fi efectuată în tranşe lunare, începând cu prima lună după încheierea perioadei de graţie. În cazul în care primăriile nu respectă termenele de rambursare, Ministerul Finanţelor va sista alimentarea bugetelor locale respective cu cote defalcate din impozitul pe venit şi cu sume defalcate din TVA. Împrumuturile nu vor fi incluse în limitele stabilite pe 2010 pentru finanţările rambursabile care pot fi contractate şi pentru tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi

contractate de către unităţile administrativ-teritoriale.

Investiţiile străine directe au totalizat în primele patru luni 1,135 miliarde de euro, în scădere cu 36% faţă de perioada similară din 2009, când a fost raportat un flux de capital străin de 1,796 miliarde de euro, a anunţat miercuri Banca Naţională a României (BNR). Investiţiile străine directe din perioada analizată au fost în majoritate participaţii la capital, respectiv 975 milioane euro (comparativ cu 1,088 miliarde de euro), iar restul de 160 milioane euro (comparativ cu 708 milioane euro) credite intra-grup. În luna aprilie s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine atrase de România în acest an, respectiv 381 milioane de euro, comparativ cu martie - 288 milioane de euro, februarie - 164 milioane de euro şi ianuarie - 302 milioane de euro. Anul trecut, investiţiile străine directe au scăzut la 4,89 miliarde de euro, jumătate din valoarea înregistrată în 2008, acoperind în proporţie de 96,9% deficitul de cont curent. În 2008, nerezidenţii au realizat investiţii străine directe în România de 9,49 miliarde de euro.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta