Interviuri • Creşte vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi la 65 de ani?

Trei salariaţi susţineau un pensionar, în 1989, iar fondul de pensii era pe plus. În 2009, un angajat ţine în spate un pensionar şi bugetul pentru pensii are minus 2 miliarde dolari. În luna noiembrie 2009 existau în România 4,364 milioane de salariaţi şi 4,742 pensionari (fără pensionarii din agricultură). Prin urmare, 10 salariaţi au ajuns să susţină 11 pensionari. În timpul mandatului liberalului Călin Popescu-Tăriceanu, (2004-2008) cheltuielile cu pensiile au ajuns la 13 miliarde de USD (9,2 miliarde de euro) pentru că valoarea punctului de pensie a crescut de la 295 de lei, cât era în ianuarie 2005, la 697,5 lei. Cheltuielile totale de pensii sunt de peste 10 miliarde de euro, fiind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare. România are un total de 5,7 milioane de pensionari, din care 700.000 sunt agricultori.

Numărul pensionarilor de invaliditate a crescut de patru ori după 1990, ajungând la aproape un milion de persoane. 330.000 de pensionari au ieşit din activitate în baza unor legi speciale. Este vorba despre magistraţi, parlamentari, piloţi, angajaţi din Armată şi Poliţie, se arată într-un raport al sociologului Marian Preda privind pensiile.

În 2009, deficitul bugetului fondului de pensii a fost de circa 1,5 miliarde de euro (aproximativ 2 miliarde de USD), iar cel pentru 2010 este estimat la 1,8 miliarde de euro.

 

Proiectul pentru noua lege a pensiilor naşte monştri

 

Executivul a aprobat miercuti proiectul de Lege a pensiilor, a anunţat premierul Emil Boc, după şedinţa de la Palatul Victoria. Proiectul prevede recalcularea tuturor pensiilor speciale.

Premierul Emil Boc a declarat marţi că toate pensiile speciale vor fi recalculate în termen de cinci luni de la intrarea în vigoare a Legii pensiilor, adică ianuarie 2011, iar în ceea ce priveşte poliţiştii şi cadrele militare se va ţine cont că, în cazul lor, statul a plătit contribuţiile la fondul de pensii.

Executivul a susţinut că UE ne-a impus creşterea vârstei de pensionare. Directivele europene îl contrazic. Deşi reprezentanţii executivului au justificat stabilirea unei vârste egale de pensionare, de 65 de ani, pentru femei şi bărbaţi prin nevoia de aliniere a României la legislaţia europeană, directivele Uniunii nu prevăd niciun fel de obligaţie în acest sens. O recunoaşte chiar Consiliul Legislativ al Parlamentului României, care a avizat, la finele săptămânii trecute, o iniţiativă cetăţenească în privinţa pensionării.
Aceasta contrazice prevederile proiectului legii unice a pensiilor şi propune menţinerea vârstei de pensionare la 60 de ani pentru femei şi la 65 de ani pentru bărbaţi, până în 2050.
Asta, deşi reprezentanţii Ministerului Muncii au insistat că „egalizarea vârstelor de pensionare ale bărbaţilor şi femeilor este necesară pentru asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, aşa cum este prevăzut în directivele europene”, potrivit Mediafax.

Măsură pur economică

Potrivit observaţiilor făcute însă de Consiliul Legislativ pe marginea cadrului juridic comunitar, „reglementarea vârstei de pensionare rămâne în continuare un atribut al organelor legiuitoare naţionale”. Mai mult, subliniază reprezentanţii Consiliului, măsura executivului de creştere a vârstei de pensionare a femeilor la 65 de ani nu poate fi legată de nicio directivă europeană. Se bazează doar pe raţiuni economice.
„În pofida unor opinii contrare, care susţin existenţa unor reglementări comunitare ce impun aplicarea principiului nondiscriminării şi cu privire la vârsta de pensionare, precizăm că acestea derivă dintr-o realitate economică imediată şi nu are suport juridic pe un text comunitar expres”, se arată în aviz. Consiliul concluzionează că di rectiva privind tratamentul egal pe piaţa muncii a Uniunii Europene (2000/78/CE) „nu aduce atingere dis poziţiilor naţio nale de stabilire a vârstei de pensionare”.
Promotorul iniţiativei cetăţeneşti, Lia Ardelean, fost parlamentar, este de părere că „avizul Consiliului ne spune că nu există nicio obligaţie venită pe filiera legislaţiei comunitare şi că stă în puterea noastră, a statului român, să reformăm sistemul de pensii”.
Ea a adăugat că, mai mult, state europene dezvoltate, ca Austria şi Spania, au luat măsuri de ameliorare a creşterii vârstelor de pensionare, pentru a veni în sprijinul populaţiei.
„Austria a prelungit termenul de egalizare a vârstelor de pensionare, iar Spania a decis eşalonarea creşterii acestor vârste în funcţie de locul de muncă”, a adăugat aceasta, relatează Mediafax

Femeile, rămase fără lobby

Potrivit Liei Ardelean, „egalizarea vârstelor de pensionare pentru femei şi bărbaţi le dezavan tajează tocmai pe cele care nu sunt reprezentate şi nu pot lupta pentru a împiedica această măsură: femeile care efectuează muncă fizică şi care nu pot munci până la 65 de ani”.
Şi vicepreşedintele Cartel Alfa, Petru Dandea, este de părere că 65 de ani este prea mult pentru piaţa muncii autohtone. „Directiva europeană nu ne impune o anume vârstă de pensionare. Noi am propus 63 de ani, pentru că în statele europene cu o vârstă de pen sionare de 65 de ani speranţa de viaţă este, în medie, cu 10 ani mai mare decât la noi”, a explicat Dandea.
Acesta a venit şi cu exemplul semnificativ pentru modul în care se va reflecta creşterea vârstei de pensionare asupra angajaţilor români: „Germania - care are acum vârsta de pensionare de 65 de ani - avea speranţa noastră de viaţă în 1960. De atunci însă, speranţa lor de viaţă a crescut cu 10 ani”. În plus, în Ungaria, unde speranţa de viaţă este aceeaşi cu a românilor (68 de ani la bărbaţi şi 75 de ani la femei), limita de pensionare este de 63 de ani.
Şi reprezentanţii Centrului Parteneriat pentru Egalitate susţin că femeile nu pot fi obligate să muncească până la 65 de ani, ca bărbaţii. „Vârsta-limită pentru femei ar trebui să fie opţională”, susţin ei.

Bugetul pensiilor, deficitar din 2006

 

Plata celor peste 5,5 milioane de pensionari a reprezentat, anul trecut, cea mai mare cheltuială pe care statul român a trebuit să o suporte: aproape 39 de miliarde de lei, adică 8% din produsul intern brut (PIB) al României, după cum au anunţat oficialii Ministerului Muncii.

Scăderea numărului de angajaţi care contribuie la sistemul de pensii, cumulată cu creşterea numărului de pensionari (mare parte dintre aceştia alegând pensionarea anticipată sau pe caz de boală) au făcut ca bugetul din care se plătesc pensiile să intre „pe minus” încă din 2006.
Aşa se face că, anul trecut, s-a ajuns la cel mai mare deficit din istoria sistemului românesc de pensii: minus 1,5 miliarde de euro. Acesta este motivul care i-a determinat pe guvernanţi să recurgă la măsura creşterii vârstelor de pensionare, ce ar trebui să ajungă, în 2030, la 65 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.
Asta, deşi în 2000 se stabilise ca, la finele lui 2014, vârsta de pensionare pentru femei să fie de 60 de ani, iar pentru bărbaţi, de 65 de ani.
„Problema acum o constituie faptul că, în România, vârsta medie reală de pensionare este mult prea scăzută, de 54 de ani şi 7 luni, şi foarte mulţi români aleg să se pensioneze «fraudulos»: prin pensii pe caz de boală obţinute în baza unor certificate false sau prin pensionarea anticipată, în ciuda penalităţilor aplicate prin lege”, îşi argumentează propunerea mai marii de la Muncă, potrivit aceleiaşi surse citate.
Cu sau fără măsurile acestora, prognozele se arată şi mai sumbre. O estimare recentă a Băncii Mondiale arată că, prin menţinerea sistemului actual, în 2050, deficitul creat de cheltuielile cu pensiile va ajunge la aproape 12% din PIB. Cu alte cuvinte, statul român riscă să nu mai poată plăti toate pensiile.

 

Femeile - şase ani de muncă în plus

Dacă proiectul legii unice a pensiilor va intra în vigoare în forma actuală, femeile vor munci cu peste şase ani mai mult, iar bărbaţii cu doar un an şi trei luni.
„În cele din urmă, femeile sunt discriminate, dacă luăm în calcul munca pe care acestea o depun zilnic în gospodărie”, susţin specialiştii. Acum, vârsta limită de pensionare e de 58,9 ani la bărbaţi.

 

PSD ameninţă cu moţiunea de cenzură

 

Mircea Geoană dezaprobă actualul proiect al legii pensiilor şi spune că dacă acesta va fi adoptată de Parlament în forma propusă de Guvern, PSD va depune o moţiune de cenzură. Demersul are şanse mici de reuşită în condiţiile în care Executivul are majoritate în Parlament.

Preşedintele PSD Mircea Geoană spune că social-democraţii consideră inacceptabilă decuplarea punctului de pensie de salariul mediu brut pe economie, precum şi extinderea şi uniformizarea vârstei de pensionare.

 

Toni Mihail Greblă ar avea o pensie de 2.750 de lei

 

Rep: Miercuri, guvernul a avizat proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice. Consideraţi că acesta va trece de Parlament în forma actuală?

 

Vasile Popeangă, deputat PSD Gorj: Proiectul nu cred că va trece de Parlament în forma actuală decât dacă se vor mobiliza. Trebuie să fie făcute amendamente la lege altfel legea în forma în care o vrea guvernul nu va trece. Sunt foarte multe dezbateri pe această lege pentru că executivul nu are clarificate foarte multe probleme.

 

Toni Mihail Greblă, senator PSD Gorj: Categoric, în forma actuală nu va trece de Parlament sau în nici un caz nu cu votul meu sau al colegilor mei din PSD.

 

Rep: Cum comentaţi „recalcularea tuturor pensiilor speciale”?

 

Vasile Popeangă, deputat PSD Gorj: Aceasta este o chestiune populistă cu care Boc vine tot timpul în faţa oamenilor. Vorbeşte într-una despre recalcularea pensiilor nesimţite ceea ce este o chestiune populistă deoarece ei nu au clarificat din punct de vedere juridic cum se va face această recalculare.

 

Rep: Legea nu poate funcţiona retroactiv…

 

Vasile Popeangă, deputat PSD Gorj: Juriştii spun că orice drepturi câştigate pe o anumită legislaţie nu pot fi luate printr-o altă legislaţie, retroactiv. Eu cred că guvernul va ajunge într-o situaţie extrem de dificilă iar această lege, cu toate că nu cred că va trece în forma actuală, va genera foarte multe probleme în justiţie. Deja sunt presiuni la nivelul bugetului pentru modul în care au dat legislaţia pentru anularea unor drepturi salariale iar acum nu mai ştiu pe unde să scoată cămaşa.

 

Toni Mihail Greblă, senator PSD Gorj: Aici nu este vorba de recalcularea pensiilor speciale. În ceea ce mă priveşte pe mine şi pe colegii mei, eu sunt dispus şi nu voi face nici un fel de obiecţie cu privire la parlamentari. Să ne stabilească domnul Boc cum doreşte pensiile ca după aceea să nu ne pună lumea în cap că nu ştiu ce pensie au parlamentarii. Nu de pensia parlamentarilor este vorba. De altfel, noi vom face o declaraţie politică în care o să spunem că în ceea ce ne priveşte nu dorim modificarea articolului care priveşte parlamentarii. Îl lăsăm aşa în forma propusă de domnul Boc. Problema este la celelalte categorii. Prin actualul proiect sunt diminuate toate categoriile de pensii, cu mai mult sau cu mai puţin, ceea ce este inadmisibil.

 

Rep: Sunteţi de acord cu includerea pensiilor militare în sistemul unitar de pensii publice?

 

Vasile Popeangă, deputat PSD Gorj: Guvernul Boc adoptă o poziţie populistă scuzându-se că Fondul Monetar Internaţional  ne impune aceste reguli, că aşa este în Uniunea Europeană. Pensiile speciale pentru militari, pentru justiţie sunt şi în ţările Uniunii Europene.

 

Toni Mihail Greblă, senator PSD Gorj: Este o decizie politică. Există ţări în care pentru anumite funcţii, militarii, poliţiştii, cei care sunt expuşi, funcţionarii publici, judecătorii care au interdicţie de a mai desfăşura alte activităţi, ei şi familiile lor, alături de funcţia de bază, au nişte avantaje în ceea ce priveşte asigurările medicale sau pensionarea. La noi nu se mai doreşte acest lucru de către domnul Boc, nu din chestiuni de echitate ci din chestiuni de dorinţa de a reduce pensiile. Un singur scop are acest proiect de act normativ: să reducă toate categoriile de pensii. L-am auzit pe Boc astăzi, miercuri, n.r., zicând următorul lucru: sunt mulţi pensionaţi medical fraudulos. Dacă sunt pensionaţi fraudulos pe legea actuală, pune în aplicare legea şi anulează-le pensiile obţinute fraudulos. Încurcă mere cu pere acolo, face o varză ca să dea senzaţia că toţi cei care sunt împotriva legii pensiilor sunt duşmani ai poporului şi ai partidului de guvernământ, ceea ce este inacceptabil.

 

Rep: Sunteţi de acord cu stabilirea vârstei de pensionare la femei la vârsta de 65 de ani?

 

Vasile Popeangă, deputat PSD Gorj: Nu ne impune nimeni egalizarea vârstei de pensionare. Toate aceste lucruri se calculează în funcţie de speranţa de viaţă. La nemţi, de exemplu, ajunge la 80 de ani iar la noi este 68 de ani la bărbaţi şi 75 de ani la femei. Şi noi vrem să-i scoatem la pensie la 65 şi să mai mănânce pensie 3 ani. Este o chestiune mascată şi nu au bunul simţ şi curajul să spună că sistemul de pensii se află într-o situaţie dificilă şi trebuie să fie luate aceste măsuri pentru a rezolva problemele din sistem. Nu sunt de acord cu egalizarea vârstei de pensionare şi nici cu stabilirea vârstei de pensionare la femei la 65 de ani. Este una dintre cele mai mari prosti care pot fi făcute în această perioadă. De la guvernul Boc te poţi aştepta la orice.

 

Toni Mihail Greblă, senator PSD Gorj: Eu nu pot în minerit să oblig femeile şi bărbaţii să lucreze până la 65 de ani în carieră, că nu se poate acum. S-o putea peste 10 ani aşa cum se poate în Germania. S-a propus o vârstă rezonabilă de 63 de ani, nici aceasta nu a fost acceptată. În realitate este o constrângere în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional pe care Boc a acceptat-o ca atare. Noi nu suntem dispuşi să o acceptăm. Nu discut despre pensiile parlamentarilor. Vă mai spun că dacă eu mâine aş ieşi la pensie din Senat, la 65 de ani, aş avea o pensie de 2.750 de lei. Dacă vi se pare nesimţită…eu oricum renunţ la ea pentru că am pensie mai mare din celelalte activităţi. Ce aş vrea eu să se înţeleagă foarte clar este faptul că nu analizăm legea pensiilor cramponându-ne de pensia parlamentarilor, dar măcar apărăm celelalte categorii de pensionari.

 

Rep: Spre ce se îndreaptă România având în vedere faptul că bugetul din care se plătesc pensiile a intrat pe minus încă din anul 2006 iar prăpastia dintre cotizanţi şi pensionari se tot măreşte?

 

Vasile Popeangă, deputat PSD Gorj: Atâta timp cât aceşti guvernanţi privesc numai spre cheltuieli vor fi create nişte situaţii foarte dificile. Ar trebui să se gândească şi la realizarea unor venituri la bugetul de stat. Vor sărăci atât de mult pensionarii şi salariaţii încât vor fi mari probleme cu puterea de cumpărare a salariaţilor şi pensionarilor. Actualul guvern nu gândeşte nimic din ceea ce înseamnă măsuri anticriză.

 

Toni Mihail Greblă, senator PSD Gorj: Şomajul tehnic, pe care l-a aprobat guvernul inclusiv anul acesta, înseamnă scutirea unor categorii aflate în şomaj tehnic de la contribuţia la bugetul asigurărilor. De 2-3 ani se practică acest şomaj tehnic. Statul ar trebui să acopere din bugetul de stat contribuţia celor care sunt în şomaj tehnic şi atunci nu ar mai fi în deficit. Dacă anul acesta avem deficit la bugetul asigurărilor sociale, şi putem să reducem pensiile cu 5 % pe mine mă interesează că de anul viitor punctul de pensie să fie 0,45 din salariul mediu brut pe economie. Dar guvernul nu este de acord cu acest principiu. Dacă de la anul se relansează economia, pensiile vor continua să scadă, nu pensia ci în raport cu salariul. Va exista o discrepanţă din ce în ce mai mare între salariu, care va creşte, cu inflaţia, cu indexări, şi pensia care creşte foarte încet sau aproape deloc. Şi peste 7 ani de zile dacă ar fi această lege în vigoare vom avea salariul minim undeva la 15 milioane de lei şi pensia minimă la 4 milioane de lei. E inacceptabil!

 

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.