Interviuri • Cum se vede municipiul Târgu Jiu, ca destinaţie turistică?

Este necesar ca oraşul Târgu Jiu să devină, în cele din urmă, o destinaţie turistică, în adevăratul sens al cuvântului. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentanţii Primăriei Târgu Jiu. Pentru ca obiectivul lor să fie atins,  aceştia aşteaptă propuneri din partea membrilor Consiliului Consultativ de Cultură al Primarului. Majoritatea celor intervievaţi în acest sens, consideră că municipiul Târgu Jiu are toate şansele să devină destinaţie turistică, atâta vreme cât se vor lua cele mai bune decizii în ceea ce priveşte mijloacele şi modalitatea de promovare.

 

 

Implementarea unor politici şi planuri turistice reprezintă atât o responsabilitate a sectorului public, cât şi a sectorului privat. La ora actuală, la nivelul municipiului Târgu Jiu, în ce măsură este asumată această responsabilitate?

Viorel Gârbaciu, director Şcoala Populară de Artă: Totul este încă foarte palid în satul lui Brâncuşi şi nici măcar nu poate fi vorba de acţiuni concertate pentru un asemenea program ambiţios. Din partea sectorului privat, nici urmă de  interes, dincolo de faptul că un hotel se cheamă, peste noapte Brâncuşi, sau la Hobiţa, una dintre pensiuni a căpătat numele marelui sculptor.

 

Ion Cepoi, director CJCPCT Gorj: O astfel de responsabilitate este asumată într-o măsură foarte mică. Dacă luăm în calcul, prin comparaţie, ceea ce se face în alte zone, similare oraşului Târgu Jiu, concluzionăm, că la noi, lucrurile nu stau foarte bine. Administrarea patrimoniului cultural de valoare universală sau a celui natural, nu spune mare lucru. Sunt zone precum cea a Clujului, Braşovului, a Prahovei, vecinii din Vâlcea, în care se găsesc centre naţionale de informare şi promovare turistică. Ei bine, în Târgu Jiu şi în judeţul Gorj nu există aşa ceva. Se aşteaptă, în mod greşit, ca promovarea să fie făcută numai prin intermediul agenţiilor de turism. Or, nici din acest punct de vedere nu stăm grozav. Consider că ar trebui înfiinţat un centru de informare şi promovare turistică, care să fie un departament separat al Primăriei Târgu Jiu, în care să fie angajaţi doi, trei specialişti, care să se ocupe strict de această problemă. Şi când spun specialist, iau în considerare profesioniştii în probleme de turism. Apoi, cea de-a doua chestiune este legată de promovarea operelor lui Brâncuşi. Cred, şi lucrul acesta îl spun de foarte multă vreme, că Primăria Târgu Jiu ar trebui să contacteze o agenţie internaţională, care chiar se pricepe în promovarea unui mare creator, cum este Constantin Brâncuşi.

 

Elena Roată, profesor în cadrul Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu”: Nu se cunosc foarte multe lucruri legate de modul de promovare a oraşului nostru. Încă nu putem vorbi despre un proces specializat, profesionist, în care să poţi face o promovare. Strategia de promovare a municipiului Târgu Jiu şi în mod special a monumentelor Complexului arhitectural Brâncuşi, are nevoie de consultanţă, de expertiză. Noi nu prea suntem obişnuiţi cu acest element de branding comunitar şi din acest motiv este nevoie de o consultanţă în acest sens. Sunt foarte multe lucruri care se pot face prin nişte analize interne, externe, dar depinde foarte mult de cel care face aceste studii, de timpul avut la dispoziţie şi de ce nu, de obiectivele avute în vedere. Dacă această strategie se realizează profesionist, sunt convinsă că şansele integrării noastre în circuitul acesta de promovare a oraşului pe harta turistică naţională ţi internaţională, sunt unele foarte mari. Cât despre responsabilitatea asumată, la ora actuală, nimeni nu o face aşa cum ar trebui şi nici despre colaborarea public-privată nu poate fi vorba. Poate că nu se cunosc etapele atitudinii de promovare a oraşului, prin intermediul acestor parteneriate. Dacă totul rămânem în faza de proiect sau promisiune, din punctul meu de vedre, este o ratare a propriul destin.

 

Pompiliu Ciolacu, director Palatul Copiilor Târgu Jiu: Având în vedere că judeţul Gorj şi implicit oraşul Târgu Jiu reprezintă zone importante ale României, atât prin peisaje, cât şi prin lăcaşele de cult, putem spune că Gorjul este, din punctul meu de vedre, a două zonă după Bucovina. De asemenea, regiunea noastră poate fi mult ajutată de peisajele şi formele de relief  pe care le are. Nu cunosc măsura în care este asumată această responsabilitate. Sigur că întotdeauna este loc de mai bine şi că fiecare factor în parte, ar trebui să se implice corespunzător. Este normal, ca atunci când oferta este una bogată, când spaţiile de cazare corespund standardelor de calitate sau iniţiativa este întotdeauna în ton cu cerinţele, numărul turiştilor să crească.

 

Alexandra Andrei, director Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”: Atât cei din sectorul public, cât şi cei din sectorul privat, acţionează pe propriul teren, după propriile reguli şi nu iau în calcul varianta colaborării. Ei nu se prea întâlnesc în ceea ce priveşte iniţiativele în sensul promovării turistice a oraşului nostru. Efortul comun este cel care ne-ar salva şi numai atunci responsabilitatea ar putea fi asumată într-o măsură tot mai mare. Dacă toţi am acţiona în aceeaşi direcţie, rezultatele ar fi extraordinare. Am obţine satisfacţie culturală şi prosperitate economică.

 

În vederea dezvoltării turismului într-o manieră planificată şi durabilă, ce rol joacă angajamentul politic?

Viorel Gârbaciu, director Şcoala Populară de Artă: De ce nu, angajamentul politic poate să joace un rol deosebit de important. Politica a inventat, la urma, urmelor, termenul de lobby. Aşadar, oamenii politici pot cu adevărat să facă multe lucruri pentru oraşul lui Brâncuşi şi pentru exploatarea corespunzătoare a moştenirii brâncuşiene, nu una golănească sau vulgară.

 

Ion Cepoi, director CJCPCT Gorj: Este posibil ca şi angajamentul politic să aibă un cuvânt de spus, dar nu cred că factorul politic este determinant într-o astfel de problemă. Profesionalismul contează cel mai mult.

 

Elena Roată, profesor în cadrul Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu”: Rolul angajamentului politic este unul enorm. Numai că, probleme sunt multe şi aici. Este nevoie de iniţiative bine puse la puncte, care să ne permită să aplicăm toate acele strategii, la care se lucrează dintotdeauna. Nu contează culoarea partidului politic, atâta vreme cât aceste încercări există.

 

Pompiliu Ciolacu, director Palatul Copiilor Târgu Jiu: Angajamentul politic nu ar trebui să joace nici un rol. Ar fi bine ca politicienii să îşi vadă de politica lor, iar oamenii de cultură şi cei din turism să se ocupe de tot ceea ce impune promovarea turistică. Nu trebuie ca politica să fie amestecată nici cu turismul, nici cu acţiunile culturale. Este adevărat că, prin legile pe care le dau, oamenii politici au posibilitatea să-şi spună punctul de vedre. În ceea ce priveşte specialiştii, eu văd numai oameni de cultură şi pe cei care activează în domeniul turismului.

 

Alexandra Andrei, director Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”: Sigur că acesta joacă un rol important. Nu putem nega relaţia dintre puterea politică şi puterea economică, cele două dictându-şi reciproc acţiunile. Astfel, un angajament politic ar conta extrem, condiţia fiind ca acesta să fie sincer, serios şi nu ar fi abandonat la primul obstacol mai sever.

În turism, ar trebui să existe şi organizaţii nonguvernamentale eficiente, care să asigure standardele facilităţilor turistice. Avem sau am avut astfel de organizaţii în municipiul Târgu Jiu?

Viorel Gârbaciu, director Şcoala Populară de Artă: Personal, nu cunosc decât o singură astfel de organizaţie. Este vorba despre Fundaţia „Constantin Brâncuşi” condusă de Nicolae Diaconu. Aceasta a fost organizaţia cu merite excepţionale în realizarea acţiunilor culturale, merite pe care nici un alt ONG nu le-a avut.

 

Ion Cepoi, director CJCPCT Gorj: Nu au existat şi nici nu există încercări venite din partea unor organizaţii de acest fel. Şi dacă există astfel de organizaţii, înseamnă că nu se impun cu adevărat în ideea promovării turistice.

 

Elena Roată, profesor în cadrul Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu”: La ora actuală nu avem astfel de structuri, iar cele care au existat au fost neprofesioniste şi  foarte anemic motivate. Nu au reuşit să lase nimic în urma şi e păcat că nu se încearcă nimic pe acest segment.

 

Pompiliu Ciolacu, director Palatul Copiilor Târgu Jiu: Nelucrând în domeniul turismului, nu pot să răspund la această întrebare.

 

Alexandra Andrei, director Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”: Mai puţin…despre existenţa acestora. Asta pentru că, ONG-urile s-au pliat foarte puţin pe aspectul promovării turismului. Acestea au fost, mai degrabă, cantonate în zona protecţiei copiilor, a persoanelor defavorizate. După 1990, ni se dusese veste că suntem o ţară cu foarte mulţi asistaţi, cu foarte mulţi copii instituţionalizaţi, de unde poate şi această tendinţă.

 

Care sunt cele mai importante trei avantaje ale municipiului Târgu Jiu, din punct de vedere turistic?

Viorel Gârbaciu, director Şcoala Populară de Artă: Multe sunt avantajele municipiului Târgu Jiu. Ideea este că în străinătate, deşi oamenii de acolo nu au mituri, le inventează pentru a-şi exploata anumite binecuvântări. Construiesc poveşti şi asta nu le aduce decât avantaje, din punct de vedre turistic. Ei pot să inventeze pe baza unor mituri, în schimb, deşi noi avem aici obiectivele, nu am reuşit să facem mare lucru. Avem cel mai important ansamblu sculptural al epocii moderne şi iată că nu ştim să-l exploatăm!

 

Ion Cepoi, director CJCPCT Gorj: Indubitabil, primul mare avantaj este ansamblul brâncuşian. Pe cel de-al doilea loc, s-ar situa, Târgu Jiul fără Brâncuşi, în sensul bun al cuvântului. Pentru că, în afara operelor lui Brâncuşi, oraşul are foarte multe lucruri de spus. Pornind de la premisa catastrofică, şi anume că Brâncuşi nu ne-ar fi lăsat ceea ce ne-a lăsat, putem spune că municipiul Târgu Jiu încă mai are o oarecare istorie. Avem străzi care poartă semnele acestei istorii. Ar trebui să se facă trasee turistice pe aceste străzi, acolo unde mai există case vechi sau monumente de arhitectură. Un al treilea avantaj este acela că oraşul oferă posibilitatea de a aduce ceva în plus faţă de ceea ce există,, faţă de Brâncuşi şi faţă de tradiţia târgujiană. Acest ceva în plus înseamnă instituţii, muzee. Spre exemplu, binevenit ar fi un Muzeu al sticlei, dacă ţinem cont de tradiţia şi creatorii gorjeni, apoi, absolut obligatoriu ar fi şi un Muzeu al teatrului, dacă ne gândim că oraşul nostru are aproape 180 de ani de tradiţie teatrală. Astfel de puncte muzeistice ar putea atrage turişti. De asemenea, Tabăra Internaţională de Sculptură ar trebui să devină, pur şi simplu, o instituţie în sine şi, anual să fie invitaţi, doi, trei sculptori, nu mai mult, dar sculptori de talie mondială. În câţiva ani de zile s-ar crea o avere, o zestre extraordinară.

 

Elena Roată, profesor în cadrul Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu”: Dincolo de Brâncuşi, dincolo de moştenirea brâncuşiană care poate fi valorificată, există o istorie secretă a oraşului, un oraş care are şase sute de ani de existenţă. Din acest punct de vedre, am putea valorifica potenţialul istoriei medievale, spre exemplu. Nu poţi să compari Târgu Jiul cu Sighişoară, arhitectural vorbind, dar m-aş gândi la o viziune care să exploateze cei şase sute de ani de existenţă. A face o comemorare, o manifestare mai mult sau mai puţin culturală, un steag sau un blazon, e prea puţin. De asemenea, avem străzi, case vechi care ar putea fi valorificate prin poveste. Dacă privim puţin modul în care se face turismul în străinătate, vom descoperi că acolo, totul se derulează prin prisma acestor poveşti. Important este ca prin aceste poveşti, să nu ajungem în sfera kitsch-ului, să nu fărâmiţăm valorile culturale din acest oraş. Numai că atâta vreme cât toată lumea se vrea şef, cât există vanităţi, foarte greu vom transforma avantajele turistice ale oraşului Târgu Jiu, în avantajele comunităţii noastre.

 

Pompiliu Ciolacu, director Palatul Copiilor Târgu Jiu: Atâta vreme cât în zona noastră există lăcaşe de cult de valoare internaţională, nu naţională, case memoriale, opere de artă, muzee, consider că ar fi foarte important ca la nivel de localitate să existe tot timpul activităţi culturale, să nu ne pierdem identitatea şi să prezentăm şi celor care vin în Gorj, obiceiurile şi tradiţiile noastre. Am observat că a luat amploare turismul rural, ceea ce este un alt lucru extraordinar. Cei care vin în vacanţe, la pensiunile din Gorj, ar putea de asemenea, prin intermediul meşterilor populari, beneficia de câteva cursuri de pictură, olărit, sculptură, sau de oricare alt meşteşug de acest fel. Altfel spus, avem posibilitatea să diversificăm plăcerea omului de a merge în concediu, prin intermediul acestor acţiuni, specifice fiecărei zone turistice din judeţ.

 

Alexandra Andrei, director Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”: Alături de Ansamblul arhitectural „Constantin Brâncuşi”, avem zonele din apropierea municipiului Târgu Jiu. Avem lăcaşe de cult, cele două peşteri excepţionale, muzee din oraş şi din judeţ, case memoriale şi de ce nu, istoria, povestea municipiului Târgu Jiu. De asemenea, avem la dispoziţie o staţiune montană, aflată la câţiva zeci de kilometri de oraş.

 

Ce-i lipseşte oraşului şi ce i-a lipsit, de-a lungul timpului, astfel încât, nici până la ora actuală, acesta nu este promovat corespunzător?

Viorel Gârbaciu, director Şcoala Populară de Artă: Grea întrebare…În primul rând, îi lipsesc câţiva oameni cu iniţiative, idei şi intenţii bune. Din punct de vedere material, îi lipseşte un aeroport şi o infrastructură corespunzătoare. Ar fi foarte important să existe dorinţa de a profita cu adevărat de baza materială pe care o avem la ora actuală la dispoziţie, dorinţa de a face cumva ca lucrurile să se mişte în acest sens. În municipiul Târgu Jiu nu avem nici măcar un magazin care să pună la dispoziţia turiştilor acele suveniruri. Dacă mergem într-un oraş turistic din exteriorul ţării noastre, ne lovim de aceste puncte de comercializare, aproape la fiecare colţ de stradă. Aici ar trebui să intervină şi autorităţile locale. Să impună scutiri de orice fel de taxă, să impună, sau mai bine spus să încurajeze, asemenea iniţiative private, asemenea puncte comerciale pe axa brâncuşiană. De ce nu putem proceda şi noi ca celelalte state? Ţinând cont de faptul că facem parte din Comunitatea Europeană, ar trebui să acţionăm ca atare, capitalist.

 

Ion Cepoi, director CJCPCT Gorj: Oraşul Târgu Jiu, nu este şi nu a fost promovat corespunzător, din cauza lipsei profesioniştilor în acest domeniu. Apoi, lipsa de inspiraţie sau inspiraţie insuficientă pentru a exploata potenţialul cu care ne-a binecuvântat Dumnezeu.

 

Elena Roată, profesor în cadrul Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu”: În primul rând o consultanţă în acest sens, urmată de valorificarea potenţialului intelectual formator, care, slavă Domnului, există! Activităţile culturale sunt de impact, numai că ne mai trebuie economişti de forţă, oameni de imagine care să asigure promovarea.

 

Pompiliu Ciolacu, director Palatul Copiilor Târgu Jiu: Având în vedere că nu suntem într-o regiune foarte uşor accesibilă, cu multe drumuri europene, în care turistul să ajungă mai uşor, putem spune că ne lipseşte infrastructura. Apoi, ne lipsesc mijloacele de promovare, de reclamă şi nu în ultimul rând dorinţa de a face mult mai multe lucruri pentru ca resursele locale să poată fi apreciate la adevărata lor valoare.

 

Alexandra Andrei, director Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”: Infrastuctura nu dă nici o şansă turiştilor să ajungă binedispuşi la Târgu Jiu. Totodată, pe lângă aceste lipsuri materiale, consider că municipiul nostru nu a fost şi nu este promovat corespunzător, pentru că nu s-au găsit acele metode prin care acest obiectiv să fie cu adevărat atins, pentru ca întregul proces de mediatizare să fie dus la bun sfârşit.

 

Cum arată, în viziunea dumneavoastră, destinaţia turistică Târgu Jiu şi de cât timp consideraţi că este nevoie pentru ca acest proiect să devină realitate?

Viorel Gârbaciu, director Şcoala Populară de Artă: Aceasta nu este o chestiune care poate fi soluţionată într-una, două zile, şi nici într-un an sau doi ani. Este o problemă a la longue, dar care poate să dea roade într-o perioadă scurtă de timp, sau niciodată. Depinde de hotărârea cu care este demarat proiectul Un singur om nu are ce să facă în acest sens. Întreaga comunitate trebuie să devină responsabilă, în maniera în care toţi, de pe poziţiile în care suntem, vrem să ne implicăm cu adevărat în rezolvarea problemei valorificării moştenirii brâncuşiene de la Târgu Jiu. Numai atunci, lucrurile pot căpăta un contur. Destinaţia turistică Târgu Jiu, poate fi definită printr-o singură sintagmă: Municipiul Târgu Jiu, un Meka al sculpturii mondiale. Atâta vreme cât brandul există, trebuie pus să lucreze pentru noi.

 

Ion Cepoi, director CJCPCT Gorj: Ca destinaţie turistică, oraşul nostru ar trebui să se situeze, undeva la nivelul Sibiului, Clujului sau Iaşului. Spun asta, deoarece şi Târgu Jiul are tot ceea ce îi trebuie.

 

Elena Roată, profesor în cadrul Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu”: Municipiul nostru este un oraş liniştit, foarte asemănător cu locul pe care Sadoveanu îl consideră „locul în care nu se întâmplă nimic”. În ciuda acestui fenomen, Târgu Jiul rămâne un oraş care place ochiului, atâta vreme cât majoritatea celor care vin prima dată la noi, nu ezită să se reîntoarcă, revin cu drag în oraşul nostru, tocmai pentru că le face plăcere. Şi pentru ca acesta să devină ceea ce se poate numi cu adevărat destinaţie turistică, este nevoie de timp.

 

Pompiliu Ciolacu, director Palatul Copiilor Târgu Jiu: Consider că oraşul Târgu Jiu este cel mai bogat oraş din România. Este cel mai bogat, tocmai pentru că există aici cele trei mari opere ale lui Brâncuşi. Dacă am lua în considerare doar existenţa acestora, putem spune că municipiul Târgu Jiu ar trebui să fie vizitat, aşa cum se în tâmplă în cazul Bucovinei sau al Maramureşului. Faptul că este un oraş la poalele muntelui, este un alt punct forte, care ajută la transformarea oraşului nostru, într-o destinaţie turistică. Pentru ca această transformare să aibă loc, este necesară, aşa cum am mai spus, o puternică mediatizare a municipiului.

 

Alexandra Andrei, director Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”: Municipiul Târgu Jiu şi judeţul Gorj merită să fie vizitate, fie şi numai pentru faptul că de aici a plecat Constantin Brâncuşi şi aici şi-a lăsat urme adânci, prin rude îndepărtate, prin amintirile de la Hobiţa sau Peştişani şi nu în ultimul rând prin Ansamblul arhitectural din Târgu Jiu.  Şi pentru ca toate acestea să poată deveni realitate, este nevoie de timp. Probleme de acest fel nu se pot rezolva pe parcursul câtorva luni de zile.

 

 

Social Bookmarking