Interviuri • Descentralizarea managementului unităţilor spitaliceşti din România – durere şi speranţă!

Descentralizarea managementului unităţilor spitaliceşti din România, este, potrivit ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, una dintre cele mai importante soluţii de eficientizare a sistemului public de sănătate. Mai mult, acesta consideră că prin aplicarea măsurii, autorităţile locale sau judeţene nu vor fi împovărate, ci se urmăreşte implicarea directă a acestora în întregul proces de dezvoltarea a sistemului sanitar. Referindu-ne la spitalele din judeţul Gorj, majoritatea directorilor acestor unităţi consideră că, atâta vreme cât măsura va fi aplicată cu maximă transparenţă şi în cel mai responsabil mod posibil, niciuna dintre cele două părţi implicate în acest proces nu va avea de suferit. Cu sau fără descentralizare, cel mai greu de soluţionat rămâne problema banilor, mai precis a lipsei acestora.

Rep: La ora actuală, potrivit ministrului Sănătăţii, Cseke Attila¸ sistemul public sanitar din România, se confruntă cu două mari probleme. Una dintre acestea, ţine de latura financiară, cea de-a doua de organizare şi management. În ce măsură consideraţi că vor fi rezolvate aceste două probleme, dacă se va aplica măsura descentralizării unităţilor spitaliceşti?

Constantin Pălivan, directorul medical al Spitalului Judeţean Târgu Jiu: Descentralizarea poate să fie atât un proces benefic pentru actualul sistem public de sănătate, dar la fel de bine poate să nu-şi realizeze scopul. Am înţeles că prin descentralizare, spitalele trec în subordinea autorităţilor locale sau a celor judeţene, în funcţie de situaţie. Aşadar, dacă acele autorităţi vor avea fonduri ca să susţină spitalele, o vor face şi putem spune că problemele financiare s-ar mai rezolva într-o oarecare măsură. Pe de altă parte, dacă aceste fonduri nu există în bugetul local, atunci nu se realizează absolut nimic, motiv pentru care consider că acesta rămâne un aspect care ar trebui atent pus la punct.

 

Laurenţiu Cosmulescu, directorul Spitalului Orăşenesc Rovinari:

Consider că nu se vor rezolva prea curând problemele care ţin de latura financiară. În urma discuţiilor legate de acest aspect, s-a ajuns la concluzia că primăriile trebuie să se implice în rezolvarea celor mai stringente probleme ale unităţilor spitaliceşti. Cunoaştem situaţia bugetelor locale ale primăriilor din judeţul Gorj. În cazul în care acestea, abia ajung pentru acoperirea cheltuielilor şi pentru investiţiile minime pe care primarii şi le-au propus pentru anul curent, nu văd cum aceştia ar mai putea ajuta, din punct de vedere financiar, şi unităţile spitaliceşti.

 

Eufimia Dumitrescu, directorul Spitalului Orăşenesc Novaci: În legătură cu această situaţie,consider că, în primul rând, atâta vreme cât noi nu am fost suficient de bine informaţi despre tot ceea ce presupune fenomenul descentralizării, s-a pornit din nou pe un drum lipsit de colaborare, de comunicare. Ştim că vom aparţine de consiliile locale, acestea din urmă, în funcţie de bugetul pe care îl au la dispoziţie având posibilitatea să ajute şi spitalele. Numai că, ţinând cont de faptul că, în acest an, nici situaţia financiară a acestora nu este una bună, nu văd cum ne-ar mai putea sprijini şi pe noi. Ca manager al unei unităţi sanitare mi-aş dori ca atunci când se va face finanţarea, din partea CJAS Gorj, consiliul local să nu aibă posibilitatea să împartă această sumă de bani. Nu mi s-ar părea corect ca primăriile să distribuie aceşti bani, după cum doresc ele, altfel spus, să „ameninţe” modul de gestionare al acestor resurse financiare.

Adriana Bălaşa, directorul medical al Spitalului Orăşenesc Turceni: Dintotdeauna, în sistemul public de sănătate au existat probleme financiare, care automat au atras restul necazurilor. Ideea este că nici bugetele locale nu sunt atât de mari încât să le permită primarilor sau consilierilor locali să direcţioneze sume de bani, către unităţile spitaliceşti. Dacă se vor întâmpla aceste lucruri, cuantumul sprijinului financiar va fi poate unul foarte modest, motiv pentru care nu prea văd cum va fi soluţionată problema lipsei resurselor financiare. Spre exemplu, prin finanţarea CJAS Gorj pentru acest an, nu ne acoperim nici măcar cheltuielile salariale. La rândul său, primăria nu ne poate asigura această plată, aşa că…unde este acea soluţie de mijloc?

 

Damian Diţescu, directorul Spitalului Orăşenesc Bumbeşti-Jiu: Măsura este una promiţătoare, iar dacă va fi înţeleasă şi aplicată corespunzător, ar putea aduce anumite avantaje unităţilor spitaliceşti. Este situaţia celor care vor depinde de primăriile cu un buget corespunzător. Pentru spitalele de care vor răspunde primăriile cu un buget mic sau insuficient, problemele ar putea fi mult mai multe şi automat mult mai complicate. Aşa că, uneori, poate fi chiar mai rău decât este la ora actuală.

 

Rep: Dar cea legată de organizare şi management? Vă confruntaţi cu o astfel de problemă la ora actuală?

Constantin Pălivan, directorul medical al Spitalului Judeţean Târgu Jiu: În primul rând, aş vrea să precizez că Spitalul Judeţean Târgu Jiu nu se confruntă cu probleme foarte mari, comparativ cu unităţile din alte judeţe. În cel de-al doilea rând, consider că autorităţile locale ştiu foarte bine cum stau lucrurile în teritoriul lor de acţiune.

 

Laurenţiu Cosmulescu, directorul Spitalului Orăşenesc Rovinari: Ca de fiecare dată, atunci când se încearcă ceva nou, vor veni cu alte idei şi vor intenţiona să reorganizeze. Nu mă pot pronunţa în privinţa calităţii acestor idei sau iniţiative. Rămâne de văzut dacă vor face ceva mai bun, mau puţin bun sau poate chiar mai rău. Indiferent de iniţiativă, în cazul spitalelor există un cadru specific de organizare sau funcţionare, pe care nu prea ai cum să-l modelezi după bunul plac. Trebuie asigurate, de la 1 ianuarie şi până la 31 decembrie al fiecărui an, turele, 24 de ore din 24, cu asistente, infirmiere şi medicii necesari, tocmai pentru a putea avea un act medical de calitate medie şi să nu ai evenimente neplăcute. Abia facem faţă volumului de muncă, ţinând cont de personalul pe care îl avem la ora actuală, fapt pentru care alternativă diminuării numărului acestora, nici nu poate fi luată în seamă. Cei care se gândesc că rezolvarea problemei începe cu reorganizare, pe această linie, nu vor avea nicio şansă de reuşită.

 

Eufimia Dumitrescu, directorul Spitalului Orăşenesc Novaci: În momentul în care noi vom fi subordonaţi direct autorităţilor locale, acestea vor putea rezolva, nu problemele, căci, nu cred că este vorba despre probleme, ci incidentele apărute în cadrul unui spital. Consider că, din acest punct de vedre, Spitalul Orăşenesc Novaci, nu va avea nimic de suferit, ci dimpotrivă vor fi doar avantaje.

 

Adriana Bălaşa, directorul medical al Spitalului Orăşenesc Turceni: În cadrul spitalului nostru nu au fost şi nici nu există probleme din această categorie. Ceea ce s-a putut face pentru unitatea să arate bine, s-a făcut, există colaborare între personal, aşa că nu consider că acestea sunt direcţii, care necesită neapărat o imediată implicare. Ar trebui luate în serios, toate acele probleme, care cu adevărat împiedică derularea corespunzătoare a actului medical.

 

Damian Diţescu, directorul Spitalului Orăşenesc Bumbeşti-Jiu: Nu pot să spun mare lucru în acest sens. Va fi şi aici o problemă ce ţine de relaţia şi capacitatea de înţelegere a primarului faţă de tot ceea ce înseamnă organizarea activităţii dintr-o astfel de unitate, faţă de necesitatea prezenţei spitalului în comunitate şi multe alte aspecte ce ţin, până la urmă, de calitatea activităţii de conducere.

 

Rep: Cele mai grave probleme ale unităţii spitaliceşti reprezentată de dumneavoastră?

Constantin Pălivan, directorul medical al Spitalului Judeţean Târgu Jiu: Aşa cum spuneam, deocamdată noi nu ne aflăm într-o situaţie foarte gravă. Am reuşit să aplicăm spitalului un management aflat, cât de cât, în limite normale. Într-adevăr, aspectul privind subfinanţarea, va fi, cel puţin pentru Spitalul Judeţean Gorj, o problemă. După cum ştiţi, finanţarea pentru anul curent este cu aproximativ 20 de procente mai mică decât cea pentru anul 2009. Sunt sigur că efectele acesteia le va resimţi şi unitatea noastră. Materialele sanitare şi medicament au, începând cu luna aprilie un preţ mai mare, de asemenea cheltuielile cu întreţinerea şi utilităţile au şi ele un nivel mai ridicat şi, din aceste cauze, gestionarea corectă a bugetului pentru 2010, devine o adevărată provocare.

 

Laurenţiu Cosmulescu, directorul Spitalului Orăşenesc Rovinari: Lipsa banilor îşi spune cuvântul şi în acest an. Finanţarea din partea CJAS Gorj este mult mai mică, comparativ cu anul trecut, motiv pentru care, vom fi nevoiţi să traversăm o perioadă mult mai dificilă din acest punct de vedere. Pornind de la aceste situaţii concrete, cu descentralizare, fără descentralizare, ar trebui găsite cele mai bune soluţii. Este nevoie de bani pentru un act medical „sănătos”, pentru a lărgi baza de investigare a pacientului şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de microclimat din cadrul unităţilor spitaliceşti.

 

Eufimia Dumitrescu, directorul Spitalului Orăşenesc Novaci: Situaţia actuală a spitalului nostru este una bună. Se realizează venituri, reuşim să gestionăm cât mai responsabil sumele de bani, dar ca, în orice domeniu este loc de mai bine.

Adriana Bălaşa, directorul medical al Spitalului Orăşenesc Turceni: Din lipsa unui buget corespunzător, Spitalul Orăşenesc Turceni nu-şi poate procura nici necesarul de medicamente şi aproape că abia mai putem asigura alimentele pentru hrana bolnavilor. Suntem într-o situaţie disperată, situaţie în care, pot spune că nu ne-am aflat niciodată, până la ora actuală. Mai grav este că, nu există vreo soluţie care să ne scoată din starea precară în care ne află. Ce să facem? Să reducem cheltuielile salariale prin diminuarea numărului de angajaţi?! Este imposibil acest lucru! Spun asta pentru că de doi ani de zile, unitatea noastră lucrează cu personal deficitar. Abia asigurăm turele, urgenţele. Ba mai mult, avem probleme acum la Secţia de Psihiatrie, unde sunt asistenţi medicali cu vechime de peste 27, 28 de ani şi care au început să-şi pregătească dosarele în vederea pensionării.

 

Damian Diţescu, directorul Spitalului Orăşenesc Bumbeşti-Jiu: Cea mai gravă problemă, deocamdată nu este, dar poate să fie bugetul foarte, foarte mic pe care ni l-a repartizat Casa de Asigurări pentru anul în curs. Din informaţiile pe care le am, Spitalul Orăşenesc Bumbeşti-Jiu a primit cel mai mic buget, comparativ cu restul unităţilor din judeţul Gorj. Normal, acest buget se repartizează în funcţie de numărul de paturi. Aici este problema! Noi nu suntem spitalul cu cel mai mic număr de paturi, dar avem cel mai mic buget. Este nevoie de transparenţă în această relaţie a CJAS Gorj cu toate spitalele din judeţ. În caz contrar, apar stări conflictuale. În ceea ce mă priveşte, nu voi semna contractul cu CJAS Gorj dacă nu există acea transparenţă şi dacă nu mă asigură că voi avea bani, pe care, în mod real îi obţin din servicii medicale. Nivelul pe care acesta l-au stabilit, nu ne permite absolut de loc să ne continuăm activitatea în cadrul spitalului.

 

Rep: Consideraţi că, prin implementarea acestui proiect de descentralizare, va fi asigurat un control mai riguros în spitale?

Constantin Pălivan, directorul medical al Spitalului Judeţean Târgu Jiu: Şi în acest caz se pune problema modalităţii în care se face verificarea respectivă. Din punct de vedere al actului medical, consider că cei mai indicaţi în această direcţie sunt reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică din cadrul fiecărui judeţ. Numai aceştia sunt în măsură să urmărească modul de gestionare al activităţilor medicale desfăşurate de personalul spitalicesc. Restul poate să fie controlat de către autorităţile locale sau judeţene.

 

Laurenţiu Cosmulescu, directorul Spitalului Orăşenesc Rovinari: Ar fi foarte bine ca autorităţile locale să găsească o altă metodă de verificare. M-aş bucura să fie aleasă cea mai bună soluţie, numai că nici controlul nu poate fi făcut după bunul plac al acestora. Consider că nu aici este problema, deoarece, niciun director de spital, cel puţin de la nivelul judeţului Gorj, nu cred că îşi permite să îşi bată joc de banii primiţi bani şi aşa insuficienţi. Asta pentru că, fiecare cheltuială neîntemeiată îl aduce, tot pe acelaşi director, în imposibilitatea de a răspunde, ulterior, nevoilor minime ale activităţii medicale.

 

Eufimia Dumitrescu, directorul Spitalului Orăşenesc Novaci: Dacă managerul unui spital, sau întreaga echipă de conducere a unităţii respective aşteaptă doar să fie controlaţi periodic, niciodată nu se va desfăşura o activitate corectă. Trebuie să ne obişnuim să muncim fără a fi nevoie să fim verificaţi.

 

Adriana Bălaşa, directorul medical al Spitalului Orăşenesc Turceni: Nu văd cum ar putea primăria să rezolve problemele legate de funcţionarea spitalului. Nici verificările astea nu pot fi efectuate, nici de orice persoană şi nici printr-un oarecare procedeu. Avem un cadru legal de funcţionare, care dacă nu este bine stăpânit de cel care controlează activitatea de organizare a unui spital, nici nu va putea fi respectat. În acest mod, automat vor apărea multe alte neînţelegeri sau poate chiar noi probleme.

 

Damian Diţescu, directorul Spitalului Orăşenesc Bumbeşti-Jiu: Este posibil să fie asigurat un control mai riguros, pentru că atât primăriile, cât şi consiliile locale sau judeţene sunt mai aproape de spitale. Se pune şi de această dată problema calităţii actului de control. Dacă se vor constitui structuri capabile să evalueze, nicio problemă!

 

Rep: Modalitatea de alegere a conducerii spitalelor, prevăzută în proiect, corespunde nevoilor actuale ale sistemului public de sănătate?

Constantin Pălivan, directorul medical al Spitalului Judeţean Târgu Jiu: La ora actuală, nu ştim exact care va fi procedura de numire sau de concurs pentru directorii de spitale. În principiu, modalitatea nu este greşit aleasă, dar va impune corectitudine şi respectarea cu sfinţenie a tuturor aspectelor ce ţin ce competenţele persoanei care va conduce o unitate spitalicească.

 

Laurenţiu Cosmulescu, directorul Spitalului Orăşenesc Rovinari: Aşa cum îşi numesc tot felul de şefi de servicii, nu văd de ce nu ar putea, spre exemplu, să ia decizia ocupării unei astfel de funcţii, prin susţinerea unui concurs. Dacă se respectă regulile şi legile, în adevăratul sens al cuvântului, procedeul nu va încurca pe nimeni. Important este ca cel ales să conducă unitatea spitalicească, să fie o persoană competentă şi foarte bine pregătită.

 

Eufimia Dumitrescu, directorul Spitalului Orăşenesc Novaci: Cât de corect este procesul de numire în funcţie, depinde de fiecare în parte. Dacă acesta numeşte o persoană, doar după bunul plac, pe anumite criterii, nicidecum de competenţă, atunci, normal, că nu va fi bine. Dacă edilul respectiv realizează ceea ce înseamnă conducerea unei unităţi spitaliceşti şi va face o alegere bună, nu vor apărea nici probleme ulterioare.

 

Adriana Bălaşa, directorul medical al Spitalului Orăşenesc Turceni: Nu cred că este chiar cea mai bună metodă. Conducerea trebuie stabilită şi cu acordul celor care fac parte unitatea sanitară respectivă, trebuie stabilită de Direcţia de Sănătate Publică. Pentru ca acest obiectiv să fie atins, consider că aceste decizii ar trebui să fie luate  de acele persoane care fac parte din sistemul de sănătate, care ştiu exact despre ceea ce este vorba.

 

Damian Diţescu, directorul Spitalului Orăşenesc Bumbeşti-Jiu: Consider că vor exista nişte criterii foarte bine stabilite. Cu siguranţă că alegerile nu se vor face întâmplător, ci cu respectarea anumitor reguli.

 

Rep: Cum caracterizaţi relaţia unităţii spitaliceşti cu autorităţile locale, respectiv cu cele judeţene?

Constantin Pălivan, directorul medical al Spitalului Judeţean Târgu Jiu: Unitatea târgujiană s-a aflat întotdeauna în relaţii bune cu autorităţile. Dovada acestei stări de fapt sunt amenajările care s-au realizat de–a lungul timpului, cu fonduri de la Consiliul Judeţean Gorj. Spre exemplu, spitalul situat pe strada Tudor Vladimirescu,  este modernizat în proporţie de 90% cu bani proveniţi din bugetul CJ Gorj. De asemenea, la fel de bine am colaborat şi cu Primăria municipiului Târgu Jiu sau cu Prefectura Gorj.

 

Laurenţiu Cosmulescu, directorul Spitalului Orăşenesc Rovinari: Noi suntem poate printre puţinele spitale fericite, din punct de vedre al colaborării cu autorităţile locale. De fiecare dată am găsit înţelegere şi, în limitele posibilităţilor, am găsit şi sprijin financiar, în vederea efectuării unor lucrări de reparaţii sau în cazul dotărilor cu aparatură medicală.

 

Eufimia Dumitrescu, directorul Spitalului Orăşenesc Novaci: Am colaborat întotdeauna foarte bine cu Primăria Novaci. Domnul primar este şi preşedintele Consiliului Consultativ din cadrul Spitalului Orăşenesc Novaci, astfel, dumnealui cunoaşte îndeaproape situaţia actuală.

 

Adriana Bălaşa, directorul medical al Spitalului Orăşenesc Turceni: Acestea ne-au ajutat, atât cât au putut şi dumnealor. Nu s-a pus problema unei colaborări slabe sau a lipsei acesteia, ci dimpotrivă, de fiecare am fost ascultaţi şi sprijiniţi, dacă acest lucru a fost posibil.

 

Damian Diţescu, directorul Spitalului Orăşenesc Bumbeşti-Jiu: La ora actuală, caracterizez această relaţie de colaborare, de la „bine în sus”. Autorităţile sunt suficient de receptive, primarul deţine şi ceva informaţii medicale, aşa că nu avem probleme la acest capitol.

 

Rep: Este descentralizarea, soluţia de a atrage fonduri suplimentare pentru reabilitarea infrastructurii sanitare?

Constantin Pălivan, directorul medical al Spitalului Judeţean Târgu Jiu: Sigur că da. Sunt fondurile structurale, sunt acele surse de finanţare cu caracter nerambursabil care pot fi accesate de către reprezentanţii autorităţilor locale sau judeţene. Consiliile judeţene, primăriile sau prefecturile au, sau cel puţin ar fi trebuit să-şi formeze echipe care să se ocupe strict de acest domeniu. Pentru ca un spital să reuşească să acceseze aceste fonduri, are nevoie de specialişti. Condiţiile financiare actuale, nu ne permit să apelăm la astfel de persoane. În ceea ce ne priveşte, împreună cu CJ Gorj, am reuşit să accesăm fonduri pentru modernizarea policlinicii, în valoare de 5 milioane de euro. Dacă organele locale se vor implica, cu adevărat, şansele atragerii acestor sume de bani, vor creşte automat.

 

Laurenţiu Cosmulescu, directorul Spitalului Orăşenesc Rovinari: Nu ştiu de unde s-ar mai putea atrage aceste fonduri suplimentare. Într-adevăr, ne-ar fi mai uşor să obţinem fonduri cu caracter nerambursabil, autorităţile locale fiind deja destul de mult antrenate în această activitate. În cazul nostru, au fost întocmite proiecte privind reabilitarea ambulatoriului sau instalarea acelor panouri solare cu ajutorul cărora vom asigura apa caldă, reducând astfel consumul de energie electrică. Acestea sunt în derulare, numai că, U.E. nu asigură finanţarea întregului proiect, fapt pentru care rămâne de văzut dacă autorităţile locale vor putea suporta acea diferenţă de bani, stabilită într-un anumit procent. Cel cu montarea panourilor solare a fost deja aprobat, urmând ca probabil, în luna mai a anului curent, să fie demarate lucrările în acest sens.

 

Eufimia Dumitrescu, directorul Spitalului Orăşenesc Novaci: Fonduri suplimentare de la bugetul local, nu ştiu dacă se vor putea obţine. Veniturile oraşului Novaci, constituite din taxe şi impozite, sunt minore. În ceea ce priveşte fondurile cu caracter nerambursabil, dacă autorităţile s-ar implica mai mult, s-ar putea face lucruri bune.

 

Adriana Bălaşa, directorul medical al Spitalului Orăşenesc Turceni: Ne-ar putea sprijini în ceea ce priveşte parcurgerea etapelor de întocmire ale proiectelor pentru obţinerea fondurilor cu caracter nerambursabil. Au personal care se ocupă de această activitate şi cred că pe acest segment, ne-ar putea ajuta şi pe noi. Ce-i drept, nu este exclus ca infrastructura sanitară să fie reabilitată cu bani europeni. Despre sume suplimentare, atrase de la bugetul local…mai greu.

 

Damian Diţescu, directorul Spitalului Orăşenesc Bumbeşti-Jiu: Consider că nu va fi posibilă atragerea acestor sume de bani suplimentare, ci dimpotrivă, se pot pierde fonduri. În ceea ce fondurile cu caracter nerambursabil, pentru spitalul nostru nu ar fi o noutate. Împreună cu primăria avem proiecte în derulare, care se află în faza de evaluare. Unul dintre acestea priveşte modernizarea şi dotarea Ambulatoriului de specialitate, altul este realizat în vederea realizării unor instalaţii solare, fiind foarte posibil să obţinem ceva rezultate şi în ceea ce priveşte obţinerea de energie rezultată din deşeurile menajere. Aşa că, fie că aparţinem direct, fie că beneficiem de sprijinul autorităţilor locale, aceste sume de bani pot fi atrase, chiar dacă nu se aplică măsură descentralizării.

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.