Interviuri • Horaţiu Gorun: „Sunt primari care cheltuiesc banul public lăutăreşte”

„Primăriile nu s-au pregătit de iarnă. Ei se tot plâng că întârzie banii de la buget. Dar ei nu ştiau că vine iarna?? Ei acum au aflat că a venit iarna? Nu se uită şi ei în calendar? Iarna se pregăteşte de vara. Nu pe principiul lui Băsescu: iarna nu-i ca vara! Dar se pregăteşte de vara, îţi iei măsurile necesare, lemne la şcoli, gaz, acolo unde e cazul. Cele mai mari probleme sunt fie nu s-au achitat facturile vechi şi normal că nu mai primesc agent termic, fie că nu s-au dus lemne, iar dacă s-au dus nu s-au tăiat”.

 

Rep: Vineri, 30 octombrie 2009, aţi fost instalat subprefect al judeţului Gorj.

 

Horaţiu Gorun, subprefect Gorj: Da, a fost un moment emoţionant. Un moment emoţionant în primul rând prin faptul că m-am despărţit de colegii mei de la Direcţia Judeţeană pentru Tineret, unde m-am simţit ca într-o familie şi întotdeauna în viaţă când apar despărţiri de genul acesta. Este o nouă provocare şi cu siguranţă trebuie să-i facem faţă.

 

Rep: Cum este trecerea de la politică la administraţie?

 

H.G: Interesantă. Administraţia nu-mi este străină. Am condus o instituţie publică cinci ani. Pe de altă parte, am studii în domeniu. Sentimental, normal că te desparţi greu de colegii de partid, ai lucrat atâta vreme acolo, este mai greu…

 

Rep: Nu este chiar o despărţire, dar…

 

H.G.: În principiu…

 

Rep: Dar trecerea de la catedră la administraţie?

 

H.G.: Am postul rezervat, mi-am păstrat câteva ore pentru că meseria mea asta este. Nu vreau să renunţ la ea pentru că am muncit mult…

 

Rep: Prima dragoste…

 

H.G: Da, fără doar şi poate. Este normal pentru că tot timpul te gândeşti ce-ţi place să faci. Eu mi-am ales o meserie şi îmi place meseria de dascăl. În acelaşi timp îmi place şi în administraţie dar, cum ele nu sunt incompatibile, o să încerc să mă împart şi acolo şi acolo, chiar dacă asta îmi răpeşte timpul pentru familie, dar sunt tânăr, deocamdată pot să duc…

 

Rep: Cum vedeţi dumneavoastră omul politic: demagog şi mincinos sau animat de idealuri?

 

H.G: Depinde cum privim lucrurile. Dacă ar fi să fac o analiză din 90 până astăzi, politicianul român s-a metamorfozat din lup în oaie, din oaie în lup, şi de prea multe ori. Omul de rând a ajuns să nu mai creadă în politicieni…

 

Rep: Eu nu mai cred…

 

H.G: Încrederea în politicieni este scăzută, pe de altă parte, în toate ţările, nu doar în România. Normal este ca lumea să fie dezamăgită de politicieni pentru că asta este, politicianul prin natura lui promite, nu de cele mai multe ori şi face. Problema este ca cetăţeanul să nu fie dezamăgit de administraţie pentru că atunci îşi pierde încrederea în instituţiile statului.

 

Rep: Nici aici România nu stă prea bine…românii nu mai au încredere în instituţiile statului.

 

H.G: Administraţia până la urmă se face pentru cetăţeni şi ei trebuie să nu-şi piardă încrederea în administraţie. Eu sunt unul dintre nebunii aceia care mai cred treaba asta.

 

Rep: La 30 de ani aţi devenit subprefect. Ce urmează?

 

H.G: Aveam 29 atunci, am făcut, pe 1 noiembrie, 30.

 

Rep: Atunci, la nici 30 de ani…

 

H.G: Sunt cel mai tânăr subprefect din istoria judeţului. A fost şi asta o onoare.

 

Rep: Da, cred că nu sunt multe cazuri nici în ţară…

 

H.G: Cred că sunt printre cei mai tineri…

 

Rep: Care este ţinta?

 

H.G: Deocamdată, să îmi fac treaba aici. Mie îmi place să construiesc cărămidă cu cărămidă.

 

Rep: Politica paşilor mărunţi.

 

H.G.: Nu mi-a plăcut niciodată să ard etapele. Luăm provocările pe măsură ce ne înconjoară. Din punctul meu de vedere scopul imediat următor este să îmi fac treaba cât mai bine aici: o zi, o lună, cinci ani…

 

Rep: Dacă Traian Băsescu câştigă alegerile prezidenţiale, veţi rămâne în această funcţie?

 

H.G: Este discutabilă chestiunea. Cât stau trebuie să îmi fac treaba. Nici nu vreau să mă gândesc la chestiunea asta pentru că sunt probleme curente care aproape că mi-au luat gândul total de la chestiuni legate de politic, iar pe de altă parte, chiar dacă câştigă Traian Băsescu alegerile e posibil să nu mai fiu aici.

 

Rep: Administraţia este mai uşoară decât politica?

 

H.G: Nu, nici vorbă. Este extraordinar de grea din mai multe puncte de vedere. Eu voi spune unul plecând de la o chestiune teoretică. În societate toate pleacă de la un triunghi, un triunghi în care într-un capăt e factorul politic, într-un punct e administraţia iar în celălalt sunt grupurile de presiune sau de interese. Între acestea există legătură permanentă. În grupurile de presiune există sindicatele, societatea civilă, chiar media poate fi un grup de presiune foarte important. În mod normal, când cei trei factori sunt în echilibru, administraţia este cea mai câştigată. Dar, în momentul în care grupurile de presiunea, formate mai mult din sindicate, pentru că societatea civilă în România nu există, sindicatele fac presiune pe politic iar politicul la rândul lui face presiune pe administraţie. Politicul a devenit extraordinar de influenţabil şi de sensibil la doleanţele sindicatelor având în vedere faptul că am avut şi de foarte multe ori alegeri. Sindicatele exercită şi o presiune directă asupra administraţiei. Ne aflăm în situaţia în care administraţia are de trecut un hop foarte important. În toate statele în care funcţionează acest echilibru, lucrurile merg bine. Cum politicul în România, în ultimii 5 ani, a fost tot timpul vulnerabil s-a ajuns ca administraţia să tragă ponoasele. S-a ajuns chiar să fie prea mare implicarea politicului în administraţie. Acum suntem într-o situaţie grea.

 

Rep: Putem vorbi de o depolitizare a instituţiei prefectului având în vedere faptul că Liviu Andrei şi Marcel Romanescu provin din acelaşi partid ca şi dumneavoastră?

 

H.G: Sunt colegii mei şi colaborăm foarte bine. Noi aici nu facem decât politica guvernului, nicidecum politica partidului, pentru că nu avem voie.

 

Rep: Faptul că nu avem un guvern stabil afectează administraţia?

 

H.G: Evident, pentru că e nevoie de reglementări legislative rapide pe anumite segmente şi guvernului tocmai i s-au luat prerogativele de a putea da o ordonanţă de urgenţă să remedieze o situaţie care este la limită.

 

Rep: Încă o dată politicul ne demonstrează că mai presus de toate este această luptă acerbă pentru putere şi nicidecum interesul pentru cetăţean.

 

H.G: Vine bugetul şi ce să facem. Ne vom da în cap la anul. Dacă nu reuşim să-l adoptăm rapid sunt în pericol foarte multe, dar mai ales e în pericol administraţia pentru că atunci va apărea cel mai important grup de presiune: cetăţenii. Cetăţeanul pune presiune pe politic doar cu votul, în rest, când nu sunt alegeri, presiune o pun tot pe administraţie. Administraţia este ca într-un sandwich.

 

Rep: Ce părere aveţi despre slaba pregătire a funcţionarilor publici? De multe ori cetăţeanul este plimbat de la un ghişeu la altul, fără a i se rezolva problema.

H.G: Sunt aici probleme şi de altă natură. Intervine, de multe ori, şi problema managementului instituţiei respective. Lipsă de personal în administraţie nu este şi atunci înseamnă că undeva apar probleme. În momentul în care nu ştii să te organizezi, să faci lucrurile să meargă cât mai lin pentru cetăţean, sunt probleme şi de management.

 

Rep: Dar sunt şi slab pregătiţi.

 

H.G: Asta este rodul şi a faptului că de-a lungul timpului politicul şi-a băgat coada în administraţie şi una dintre modalităţi a fost implementarea pe alte criterii decât cele de competenţă a oamenilor în sistem.

 

Rep: Spuneţi-mi o instituţie deconcentrată care merge foarte bine?

 

H.G: Îmi place progresul pe care l-au făcut Finanţele în ultimii ani. Începând din 2004, Finanţele au făcut în Gorj un progres real şi vizibil. Nu se pot face transformări peste noapte dar se simte.

 

Rep: Şi la polul opus?

 

H.G: Nu-mi place să fac nominalizări la polul opus. Sunt mai multe…

 

Rep: Anul 2010 va fi unul extrem de greu pentru România. Gorjul este pregătit să facă faţă acestei provocări?

H.G: Gorjul este un judeţ foarte puternic economic. În ciuda faptului că numărul de şomeri din Gorj este imens, 15.000 de şomeri la 80.000 de salariaţi, dar este un judeţ cu forţă mare, un judeţ puternic economic. Gorjul ar fi un judeţ extrem de avantajat în cazul descentralizării pentru că e un judeţ care produce. Este unul dintre judeţele care ţine în spate pe alţii care nu produc.

 

Rep: Sunt de acord, însă asta se reflectă doar în buzunarele a câtorva gorjeni.

 

H.G: Da, din păcate până nu se va face o descentralizare reală nici nu o să vedem lucruri mai bune. În Gorj lucrurile nu merg prost, sunt judeţe unde este dezastru în perioada asta. Gorjul nu a resimţit criza din plin aşa cum s-a întâmplat în judeţe sărace. Dar degeaba am mers foarte bine în acest an dacă la anul cei care nu au mers bine vor trebui ajutaţi tot cu banii care se produc în Gorj. Şi atunci gorjenii nu vor trăi mai bine la anul.

 

Rep: Care este situaţia primăriilor din Gorj, vor depăşi criza?

 

H.G: Da, dar sunt primari care sunt inconştienţi. Sunt primari care cheltuiesc banul public lăutăreşte. Eu dau un exemplu: ce-i cu sporurile alea? Au uitat ce beget au pe cheltuielile de personal? Acum se plâng că nu au bani de salarii.

 

Rep: Numărul salariaţilor depinde de la o primărie la alta chiar dacă ele au acelaşi număr de cetăţeni.

 

H.G: Da, unele au un număr dublu de salariaţi. Pe de altă parte, şi-ai obţinut în instanţă tot felul de sporuri, ba mai mult, unii şi le-au luat şi ilegal. În instanţă nu se pot câştiga drepturile decât individual şi s-au schimbat primarii, au venit alţii în loc şi şi-au păstrat salariile anterioare. Nu este normal. Presa a semnalat chestiunea asta şi o spun şi eu: nu este în regulă! Este periculos să se creadă că, în vremurile pe care le trăim, unii trebuie să fie împăraţi şi unii cerşetori. Asta demonstrează că nu se gândesc bine la ce au de făcut.

 

Rep: Cum staţi cu atragerea de fonduri europene?

H.G.: Stăm foarte prost la accesarea fondurilor. Au apărut tot soiul de firme de consultanţă, primarii s-au lăsat momiţi de promisiunile magnifice ale unora şi nu au proiecte nici acum. Ba, nu au, ba, nu le trec, în condiţiile în care noi nu reuşim să absorbim fondurile. Nereuşind să absorbim fondurile pentru agricultură, nici comunităţile nu vor progresa.

 

Rep: Asta să fie cauza: doar o proastă consultanţă?

H.G: Şi asta sau mai ales asta. Dacă te zbaţi este imposibil să nu reuşeşti.

 

Rep: Avem foarte multe probleme în judeţ. În multe şcoli din Gorj nu s-a dat drumul la căldură, elevii şi profesorii stau în frig.

H.G: Primăriile nu s-au pregătit de iarnă. Ei se tot plâng că întârzie banii de la buget. Dar ei nu ştiau că vine iarna?? Ei acum au aflat că a venit iarna? Nu se uită şi ei în calendar? Iarna se pregăteşte de vara. Nu pe principiul lui Băsescu: iarna nu-i ca vara! Dar se pregăteşte de vara, îţi iei măsurile necesare, lemne la şcoli, gaz, acolo unde e cazul. Cele mai mari probleme sunt fie nu s-au achitat facturile vechi şi normal că nu mai primesc agent termic, fie că nu s-au dus lemne, iar dacă s-au dus nu s-au tăiat.

 

Rep: Ce măsuri veţi lua cu primarii care nu şi-au făcut treaba?

 

H.G: Deocamdată, prioritatea instituţiei prefectului este buna organizare a alegerilor. Asta este obligaţia noastră şi indiferent ce s-ar spune este prioritatea numărul 1, în subsidiar sunt şi celelalte. Nu vom putea pune presiune pe primari în nici un fel pentru că s-ar putea interpreta în fel şi chip. Vom încerca împreună cu consiliul judeţean să găsim soluţii pentru că nu putem ţine copii în frig. Cred că sunt mai puţine cazuri din astea ca în anii trecuţi. Au fost situaţii în care în luna decembrie şcolile nu aveau căldură şi stăteau bieţii copilaşi cu mânuşile în mâini.

 

Rep: Sistemul sanitar e la pământ!

 

H.G: Sistemul sanitar e o problemă spinoasă. Este şi o problemă că nu a existat continuitate în propunerile de reformă. Nici nu putem spune dacă s-a făcut sau nu reformă, pentru că de fiecare dată a venit altul, altul, altul…Nu a existat o continuitate în propunerile de reformă. În momentul în care nu există continuitate şi mersul instituţiilor este sinusoidal. Nu pot să zic că e chiar la pământ dar în momentul de faţă perspective de revigorare a sistemului sanitar nu prea sunt.

 

Rep: Cred că s-a întâlnit un optimist cu un pesimist…

H.G: Problemele provin şi din faptul că guvernul Tăriceanu a alocat extraordinar de mulţi bani sectorului sanitar dar aceşti bani nu se văd.. S-au alocat fonduri substanţiale şi cu toate astea tot te duci şi îţi cumperi pansament. Asta este o chestiune care normal că te doare. În momentul în care ştii că te duci şi îţi plăteşti dările, te întrebi ce s-a întâmplat?! Guvernul Tăriceanu a cheltuit mai mult decât îi era pătura. Ba, mai rău, a lăsat cheltuieli angajate extraordinar de mari. Fapt care a dus la destabilizarea bugetului de anul acesta şi a băgat în dificultate şi sectorul oamenilor de afaceri.

 

Rep: Dumneavoastră veţi aplica legea sau interesul de partid?

 

H.G: Numai legea, nici nu se pune problema! Răspunderea este individuală, eu răspund cu capul pentru ce semnez.

 

Rep: Ce veţi face pentru Gorj din această postură?

 

H.G: Proiectele sunt multe, însă e foarte important lucru în echipă. Eu cu prefectul şi cu subprefectul facem o echipă foarte, foarte bună. Proiectele le vom aplica împreună. Eu am de gând să am o colaborare foarte bună cu mass-media. Mă pot folosi de mass-media pentru a ajunge la cetăţean mult mai repede. În momentul în care mass-media mă ajută în demersul meu, nu mă ajută pe mine, ajută cetăţeanul să înţeleagă iar cetăţeanul are acces mai rapid la instituţii. Oamenii se adresează instituţiei prefectului în disperare iar de cele mai multe ori ce solicită ei nu este de competenţa noastră. Sunt probleme care vizează direct instanţe de judecată, primăria. Media ar putea să mă ajute pe principiul audienţei în direct. Să poată primi la redacţie petiţii, să vină cu ele şi să dăm răspunsuri oamenilor şi prin intermediul mass-mediei. Pentru aceasta este nevoie de un parteneriat între mine, în calitatea pe care o am şi mass-media.

 

 

 

Social Bookmarking