Interviuri • Ion Călinoiu: „Clasa politică nu are răspunsuri pentru problemele cetăţenilor”!

„Noi nu ne asumăm răspunderea acolo unde alţii fac şi alţii trebuie să răspundă. Atunci ne-am asumat răspunderea pe ceea ce înseamnă unităţile administrative ce sunt conduse de către oameni din PSD, specialişti de la nivel de ministere. Şi atunci discutăm de ceea ce se va întâmpla în sănătate la nivelul judeţului Gorj, vom discuta de ceea ce înseamnă învăţământ la nivelul judeţului, de probleme legate de ceea ce înseamnă garda de mediu, de agenţia de mediu, vom discuta despre gospodărirea apelor, bineînţeles, de agricultură cu toate aspectele ei. Dar ca preşedinte al Consiliului Judeţean nu pot să stau cu mâinile la piept să nu văd ce se întâmplă, şi să nu iau atitudine, şi să nu informez corect cetăţenii”.

Reporter: Domnule preşedinte, aş începe prin a vă pune o întrebare legată de încrederea pe care o are electoratul în clasa politică. Este important să avem o viziune. Timpul ne-a demonstrat că între cetăţean şi omul politic s-a creat o falie. O prăpastie greu de trecut. Am putea identifica câteva din motivele care au condus la această ruptură?

Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj: În mod obiectiv cetăţeanul este cel care poate spune dacă are sau nu încredere în clasa politică. Eu pot spune că în Gorj se manifestă o oarecare neîncredere faţă de clasa politică. O incertitudine a cetăţeanul în ceea ce priveşte viitorul, şi asta pentru că, în Gorj sunt multe probleme la care clasa politică n-are răspunsuri. De pildă, noi am plecat de undeva foarte de jos, de undeva de unde pornesc rădăcinile vechiului sistem, iar acest lucru şi-a spus cuvântul. Până la urmă, e vorba de mentalitate, şi a politicienilor, şi a cetăţenilor, şi a societăţii civile. Asta a făcut din punctul meu de vedere să creeze această ruptură.

Rep.: Ce ne-a lipsit şi, mai ales, de ce n-am avut forţa să trecem peste aceste obstacole ale mentalităţii învechite?

I.C.: Din punctul meu de vedere această disfuncţionalitate, această sincopă s-a creat odată cu alternanţa la putere. Ne-am confruntat cu lipsa profesioniştilor în anumite guverne. Totuşi, vreau să spun că guvernul social-democraţilor cu bunele şi relele lui a lăsat de fiecare dată ceva bun în urmă. Noi am ridicat cu câţiva milimetri fundaţia. Cu toate astea, inconştienţa clasei politice de a continua şi a persevera în promovarea intereselor partinice, intereselor de grup a stopat dezvoltarea unor relaţii normale în societate.

Rep.: Din acest punct de vedere, avem o clasă politică în interiorul căreia s-a dezvoltat corupţia!

I.C.: Peste tot se vorbeşte de corupţie. Dar la noi a fost o altă problemă. Oamenii politici n-au acţionat în mod constructiv. Ei ar fi trebuit să lase justiţia să-şi facă datoria. Imixtiunea politicului în justiţie a dus la nefuncţionarea acesteia, şi la perpetuarea corupţiei până la cel mai înalt nivel.

Rep.: Asta a generat o serie de scandaluri care au afectat imaginea ţării în afară!

I.C.: Asta am şi spus, că la nivelul clasei politice sunt aceste neajunsuri ale imaginii pe care trebuie să o aibă România în Europa şi în lume. N-am ştiut să fructificăm puterea presei, care este, într-adevăr, a patra putere în stat, îngerul păzitor care ar fi trebuit ascultat pentru a scăpa de greşeli. Din acest motiv, ne-am scandalizat. Clasa politică s-a vânat, ea pe ea. Am promovat circul.

Rep.: Domnule Călinoiu, cum vă apreciaţi ca om politic în acest context?

I.C.: În primul rând eu nu sunt un pătimaş politic. Nu am avut şi nici nu am ca prioritate în activitatea mea, ascensiunea politică. M-am bizuit în primul rând pe ceea ce pot face acolo unde îmi desfăşor activitatea ca profesionist. Şi doar o scurtă paranteză, după 90 când am trecut în cadrul direcţiei agricole am avut posibilitatea să intru foarte uşor în lumea oamenilor de afaceri. Ca agronom puteam să fructific, potrivit legii, calitatea de specialist şi să intru într-o privatizare cu o fermă. Eu am spus atunci, nu intrasem în politică, că rămân să-mi fac datoria ca funcţionar, din care să-mi asigur un trai decent. Am intrat în politică vrând-nevrând. M-am dus alături de colegi. În`94 de când am intrat în politică, nu eram foarte bine ancorat în această realitatea, mai târziu însă am ajuns la consiliul judeţean ca vicepreşedinte. Această funcţie se datorează activităţii în cadrul PSD. Nu pot să spun nici la ora actuală că am învăţat să stăpânesc foarte bine tainele politicii însă pot spune un singur lucru, trebuie să fii om de echipă. În politică trebuie să îţi menţii verticalitatea pentru a ţine oamenii în jurul tău, dacă îţi rezolvi numai interesele tale, merge o vreme, şi după aceea se rupe. Din 2004 cred că am avut mai multe de spus ca preşedinte al Consiliului Judeţean.

Rep.: L-aţi detronat pe Nicolae Mischie!

I.C.: A fost o perioadă foarte agitată.

Rep.: Dar aţi ieşit învingător.

I.C.: !

Nu ne asumăm răspunderea acolo unde alţii fac şi alţii trebuie să răspundă

Rep.: Ei bine, atunci să vorbim despre actuala coaliţie de guvernare.

I.C.: Da. Fără îndoială, după alegerile din 2008 trebuia făcută o reconstrucţie pentru guvernare. Ce pot să spun este că, în PSD hotărârea de a intra la guvernare nu a aparţinut organizaţiei centrale. Organizaţiile de bază au hotărât acest lucru. Dacă nu intram, pentru PSD exista riscul să piardă o mare parte din primari de oraşe sau de municipii. Trebuie spus, însă, că această guvernare este stabilă şi are susţinere în Parlament.

Rep.: Cu toate astea, la nivel local aţi avut ceva probleme cu partenerii de guvernare!

I.C.: Pentru că, domnul Videanu a înţeles să adâncească contradicţia dintre PD-L şi PSD la Gorj. Între unii oameni din PD-L şi PSD. Între mine şi Manţog de exemplu. Noi nu cântăm pe aceeaşi lungime de undă.

Rep.: Sunteţi foarte supărat!

I.C.: Aici nu este vorba de supărare ci de aţi asuma răspunderea. Noi nu ne asumăm răspunderea acolo unde alţii fac şi alţii trebuie să răspundă. Atunci ne-am asumat răspunderea pe ceea ce înseamnă unităţile administrative ce sunt conduse de către oameni din PSD, specialişti de la nivel de ministere. Şi atunci discutăm de ceea ce se va întâmpla în sănătate la nivelul judeţului Gorj, vom discuta de ceea ce înseamnă învăţământ la nivelul judeţului, de probleme legate de ceea ce înseamnă garda de mediu, de agenţia de mediu, vom discuta despre gospodărirea apelor, bineînţeles, de agricultură cu toate aspectele ei. Dar ca preşedinte al Consiliului Judeţean nu pot să stau cu mâinile la piept să nu văd ce se întâmplă, şi să nu iau atitudine, şi să nu informez corect cetăţenii. Am vegheat ca în unităţile administrativ-teritoriale afectate de minerit să nu se întâmple o mare catastrofă.

Rep.: S-a speculat faptul că, în toată această tevatură a numirilor pe funcţii, aţi intrat în conflict inclusiv cu Florin Cârciumaru?

I.C.: Nu e nimic adevărat. A fost o totală diversiune, speculanţii fiind tot oameni din partidul partener. Ei au speculat unele discuţii private pe care le-au pus în aplicare, legate de numirea unora la complexele energetice şi la SNLO. Dar nu a fost o ruptură între mine şi preşedintele partidului. Din contră. Mulţi îşi doresc ruperea acestei legături.

Rep.: Să revenim.

I.C.: Evident, la nivel central sunt aceleaşi neînţelegeri legate de numiri de funcţii, responsabilităţi, bugete la diversele ministere, iniţiative ale unor miniştri din altă parte. Preşedintele României susţine PD-L-ul, ca acest partid să-şi rezolve anumitor interese. Se văd aceste lucruri foarte clar. Astăzi (n.red. 23.06.2009) am primit din localitatea Turburea un tabel cu persoanele de la MINDPREST, cu localitatea unde lucrează, compartimentul, funcţia, care au fost inventariaţi pentru a fi aduşi la vot. Aşa s-a votat la PD-L, cu mobilizarea tuturor responsabililor, de la veriga cea mai de jos până la directorii generali. Oamenii au fost aduşi la vot sub presiunea pierderii locului de muncă. Poate dintre aceştia erau unii care nu votau. Minprestul este societatea în care acţionari sunt SNLO şi sindicatele. Nu mă feresc să o spun că dl. Condescu a susţinut pe faţă treaba asta. Eu i-am şi spus că nu face bine , dar el are un interes.

Rep.: Despre ce interes vorbiţi?

I.C.: Marin Condescu nu este Mafalda. Sunt anumite lucruri care îl leagă de unii oameni politici. Ei au pornit la un drum împreună şi au lucrat împreună. Au afaceri începute…! Dar, eu vă spun, la nivelul judeţului nu este o problemă gravă că cele două partide nu sunt mereu împreună. Trebuie lăsate la o parte orgoliile.

Rep.: Domnule Călinoiu, la orizont se întrevede o nouă alianţă de guvernare!

I.C.: Normal ar fi să nu se întrevadă, dar în situaţia în care se impune, este posibilă şi o altă coaliţie.

Toate drumurile noastre!

Rep.: Lăsând politica la o parte, cu ce vă lăudaţi ca preşedinte al CJ Gorj?

I.C.: Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Gorj a evidenţiat cinci domenii de activitate prioritare: infrastructura, agricultura, mediul şi resursele umane, mediul de afaceri şi resursele umane şi socialul. Iată că din cadrul infrastructurii, infrastructura rutieră este inventariată ca prioritatea numărul 1 a judeţului.

Rep.: Pentru acest lucru ce s-a făcut?

I.C.: Atât de utilă a fost acea strategie că până în 2010 vom avea majoritatea drumurilor judeţene, naţionale şi comunale bune. Vorbesc de drumurile judeţene de care răspund direct. Din 847 km sunt vreo 400 de km drumuri principale, drumul Ţânţăreni-Crazna – 70 de km, pe care se lucrează la această dată pe un credit al Consiliului Judeţean. Vom avea la sfârşitul acestui an drum european. Din punctul acesta de vedere nu am nici o teamă. Alt drum. De la Bumbeşti-Jiu până la drumul naţional ce iasă în Bumbeşti Piţic. Drumul de sub munte de 54 de km este în execuţie pe fonduri europene. Suntem primul judeţ din România care suntem în execuţie cu un drum pe programul operaţional regional. Este făcut de firma Secol, o firmă foarte bună care a realizat şi drumul spre Vâlcea. Alt drum în execuţie, licitaţia se ţine pe 20 iulie, este drumul de la Strâmba - intersecţia de la Ciuperceni, Mătăsari, Bolboşi, Şiacu intră deja în modernizare. Am primit de asemenea garanţia finanţării a două drumuri judeţene de la Cărbuneşti, Peşteana şi ieşim în Bâlteni şi cel de la Şomăneşti, Brădiceni, Topeşti şi ieşim în Runcu. Cele două drumuri vor intra în modernizare dacă nu până la sfârşitul anului cel târziu anul viitor. Dar eu sper că vom reuşi să le scoatem la licitaţie de anul acesta. Acestea sunt finanţări cu investiţii sigure ceea ce înseamnă per ansamblu, pe infrastructura rutieră, 18 milioane de euro pe drum, sunt vreo patru drumuri, avem vreo 100 de milioane de euro, bani cu finanţare de la Uniunea Europeană. Până la această dată am vreo 250 de km cu tratamente bituminoase. Materia primă o asigură cel care câştigă licitaţia potrivit criteriilor din caietul de sarcini. Cei care au câştigat licitaţiile, luaţi Secolul, luaţi pe cei care au câştigat licitaţia de la Şuşiţa Seceteul, luaţi pe cel care face drumul la Rânca; aceştia şi-au făcut staţii de bază materială în judeţ, că materiale de construcţii se găsesc aici. Faptul că se transportă cărbune în judeţ ca şi materiale de construcţii conduc la o degradare mai rapidă a drumurilor. Aşa cum am mai spus, de la Rovinari la Bumbeşti Jiu se lucrează prost. E vorba de o firmă ungurească. Am fost la dl. Berceanu, am luat atitudine, iar ultimul semnal al d-lui Berceanu este rezilierea contractului cu firma în cauză. Răspunderea că se face bine şi la timp acest drum este a celor beneficiari. Noi nu putem să ne asumăm această răspundere pentru că beneficiarul este Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi din România care nu a lăsat la latitudinea secţiei de drumuri de aici graficul de lucrări. Însă, un lucru pozitiv este că se realizează acest drum ca şi drumul turistic de la Bengeşti, Novaci, Rânca şi iese la limita vecinătăţii cu judeţul Sibiu, Alba şi Vâlcea, Valea Lotrului, cu termen de finalizare în 2011. Ne preocupă de asemenea modernizarea Defileului Jiului. Am avut o discuţie cu dl Berceanu şi este prinsă o reabilitare care nu ne mulţumeşte. Noi dorim să fie o modernizare care să asigure fluenţa transportatorilor, cu cel puţin două benzi pe sens.

Faptul că acum la prima sesiune pe programul naţional de dezvoltare rurală au fost admise pentru finanţare 9 proiecte în care intră drumuri comunale, alimentări cu apă, punerea în valoare a monumentelor istorice, grădiniţe, şcoli este un lucru extraordinar. Urmează a doua sesiune unde vom avea mai multe proiecte, printre primele depuse, deoarece am retras o parte din ele iar erorile acelea care nu au admis să fie eligibile vor fi rapid retuşate. Deja vin bani şi pentru mediul rural. Aici îşi spune politicul foarte puţin cuvântul. Asta depinde de proiect. Dacă nu ai proiect nu poate să îţi repartizeze nimeni din pix bani pe hotărâre de guvern sau pe altceva. Bugetul Uniunii Europene nu se face la nici un minister. Bugetul UE este alocat pe domeniu de activitate şi se câştigă pe proiecte.

Alte proiecte cu bani europeni

Rep.: La ce alte proiecte vă gândiţi?

I.C.: Iată, de pildă, Târgu-Jiu, Motru, Bumbeşti-Jiu, Ţicleni, Tg. Cărbuneşti şi Consiliul Judeţean s-au asociat şi au realizat Asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru stabilitate, au organizat un operator regional şi au 80 de milioane de euro pentru extinderea reţelei de apă potabilă, canal, deci avem staţie de epurare, vom avea în municipiul Târgu-Jiu rezolvată canalizarea, a început deja execuţia în toate cartierele, la fel în Motru, Bumbeşti-Jiu, Ţicleni şi Novaci. Ce înseamnă, însă, mentalitatea şi unele neînţelegeri? Cei de la Rovinari şi Novaci nu au vrut să vină şi să se asocieze, puteam să luăm nu 120 de milioane de euro şi puteam să luăm până la 300 de milioane de euro, puteam vorbi de o reţea de canalizare performantă şi în Rovinari şi în Novaci, erau puncte de legătură, pentru că în final la acest proiect va achiesa întreaga comunitate gorjenească. Vom avea un singur operator regional ca să ai în final costuri accesibile pentru serviciile de utilitate publică. Cârciumaru a scos mizeria din Târgu-Jiu şi a demonstrat că se poate.

Consilierii PNL şi PD-L şi-au dat în petic

Rep.: După acest periplu peste minunatele dumneavoastră realizări, aş vrea să vă întreb, cum e cu aniversarea a 145 de ani de la înfiinţare Consiliului Judeţean?

I.C.: E un eveniment public comentat. Evenimentul a început de fapt anul trecut. Am făcut un simpozion, primul simpozion care a reliefat activitatea instituţiei Consiliului Judeţean înfiinţat de Alexandru Ioan Cuza în 1868, şi la 145 de ani s-a dorit să îi dăm o altă amploare acestui eveniment. La ce contribuie acest lucru? La scoaterea în evidenţă a potenţialului judeţului Gorj şi a imaginii judeţului Gorj. Înseamnă foarte mult a avea contacte şi a câştiga din experienţa altora. Ca să revenim, am dat o hotărâre, unii consilieri au fost de acord cu organizarea evenimentului şi cu realizarea unui bust al primului preşedinte de Consiliu Judeţean, dar nu au fost de acord cu masa festivă, poate pe vremuri de criză nu-şi avea rostul, dar nu poţi face un eveniment şi să nu faci acest lucru. Şi eu am îmbrăţişat această idee. Sunt 33 de consilieri, când am supus la vot, PRM a votat, PNL ŞI PD-L nu a mai votat acest lucru, şi atunci şi-au dat în petic. Asta e tot.

Interviu realizat de Doru Strîmbulescu

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.