Interviuri • Ion Cupă: „Finanţele Publice nu sunt organ de presiune”

„Gorjul este un judeţ destul de bine pus la punct, din punct de vedere fiscal. Vorbesc despre faptul că DGFP Gorj stă foarte bine în ceea ce priveşte specialiştii, modul de lucru cu agenţii economici locali precum şi relaţiile cu celelalte instituţii ale statului. Având în vedere că vin dintr-o altă Direcţie de Finanţe, pot face o comparaţie. Nu aş putea să reproşez nimic, oamenii ştiu să îşi facă treaba aşa cum se cuvine, însă în ciuda acestor lucruri bune, totdeauna este loc de mai bine”

Rep: Nici un agent economic nu este încântat atunci când aude de controalele venite din partea inspectorilor Direcţiei de Finanţe Publice. Cum caracterizaţi relaţia DGFP Gorj cu firmele din judeţ?

Cupă Ion: În primul rând, Finanţele Publice nu sunt organ de control. Avem şi o activitate de control în cadrul direcţiei, dar DGFP are mult mai multe activităţi. Controlul nu este primordial, prin intermediul acestuia nu facem altceva decât să scoatem la suprafaţă evaziunea fiscală sau corectitudinea agentului economic. Activitatea noastră de bază este încasarea impozitelor şi taxelor. Relaţia cu mediul de afaceri local, din experienţa pe care o am, este una foarte bună. Până acum nu am primit sesizări foarte grave. Nemulţumiri există, ca în orice alt domeniu, dar pot fi rezolvate la timp şi nu se creează divergenţe majore între instituţie şi unităţile economice.

 

Rep: În condiţiile actuale, sunt Finanţele organ de presiune?

Cupă Ion: Categoric Finanţele Publice nu sunt organ de presiune. Suntem o instituţie publică, serioasă, îndreptată în primul rând către agenţii economici, din dorinţa nu de a-i presa, ci dimpotrivă de a avea o legătură cât mai apropiată cu ei şi de a le oferi sprijin fiscal când apar neclarităţi sau când se confruntă cu probleme legislative. Printr-o comunicare coerentă cu contribuabilii şi o relaţie instituţională corectă, sperăm să ajungem la acel civism fiscal pe care ni-l dorim. Celelalte obiective constau în aplicarea unitară a prevederilor legislative privind impozitele, taxele, contribuţiile sociale sau alte venituri bugetare, aplicarea unui termen echitabil tuturor contribuabililor, prevenirea şi combaterea fraudei, creşterea gradului de depunere voluntară a declaraţiilor de obligaţii şi de ce nu creşterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor la plata obligaţiilor către bugetul general consolidat. Activitatea de control este pusă la punct, în ceea ce priveşte procedurile, încât foarte greu îi va fi unui inspector să facă presiuni asupra vreunei firme. Că or mai fi şi scăpări…nu bag mâna în foc.

 

Rep: Scăpări în ceea ce priveşte…

Cupă Ion: Spun asta pentru că ar putea să mai existe anumite chestiuni ce ţin de fiecare inspector în parte. Fie o exprimare greşită, fie una care nu este chiar la locul ei, repet…nu bag mâna în foc că nu ar exista aşa ceva. Sunt o sută şi ceva de oameni şi de asta zic că este posibil să mai fie un om, doi, care pot face aşa ceva. De aici, până la a ne cataloga drept organ de presiune, este drum lung.

 

Rep: De ce nu este posibil să arătaţi, aşa cum firmele îşi doresc acum, mai multă înţelegere pentru ele, având în vedre că situaţia lor nu-i una tocmai bună. Mă gândesc că statul ar trebui să fie interesat de bunul mers al lor, tocmai pentru că numai aşa vor putea contribui la buget.

Cupă Ion: Nu-mi pot spune punctul de vedere, pentru că este exclus acest lucru. Codul de procedură decide şi orice înţelegere sau perioadă de graţie nu se poate da, decât în funcţie de ceea ce prevede legea. Orice amânare, păsuire sau ştergere de datorii înseamnă ajutor de stat, care nu mai poate fi acordat la ora actuală pentru că ar crea dezechilibre pe piaţă.

 

Rep: Recuperarea arieratelor pe perioada crizei economice…Care este situaţia în cifre concrete?

Cupă Ion: Comparativ cu anul trecut, încasările au crescut. Surprinzător, faţă de situaţia de criză economică despre care se vorbeşte. La nivelul judeţului Gorj, au crescut clar încasările. La data de 09.11.2009, încasările la bugetul general consolidat au fost în sumă de 790.383,1 mii de lei.

 

Rep: Dar arieratele recuperabile?

Cupă Ion: Totalul arieratelor pe care instituţia noastră le are de recuperat, se ridică la circa 143000000 de lei. Este adevărat că a crescut şi nivelul lor, dar nu exagerat.

 

Rep: DGFP acţionează permanent pentru recuperarea obligaţiilor datorate bugetului de stat. Care sunt rezultatele muncii în acest sens?

Cupă Ion: Atunci când nu reuşim să îi convingem să vină şi să achite datoriile către Direcţia Finanţelor Publice Gorj, aplicăm popriri pe conturi sau sechestre pe bunurile deţinute de debitori. Au fost astfel înfiinţate 186 de sechestre pentru bunuri mobile, în valoare de 11965,98 mii lei, şi 66 de sechestre pentru bunuri imobile, în valoare de 9.253,1 mii de lei.  Totodată am valorificat 23 de bunuri mobile şi imobile, în sumă de 774,4 mii de lei.

 

Rep: Acţiuni de executare silită sau popriri pe venituri?

Cupă Ion: Rezultatul acţiunilor de executare silită, aplicate până în ultima zi a lunii octombrie, s-a materializat prin în casarea unei sume de 91.972,4 mii de lei. Am început executarea silită prin comunicarea de somaţii şi urmare a transmiterii acestor somaţii, s-a încasat suma de 62.662,8 mii de lei. Referitor la popririle, ele au fost înfiinţate pentru o valoare a creanţelor bugetare de 51.611,7 mii de lei, încasându-se suma de 2.340,9 mii de lei. Aceasta este o activitate zilnică, avem servicii care se ocupă atât de popririle pe veniturile persoanelor fizice sau juridice, cât şi de cele pe conturile de disponibil.

 

Rep: Ar mai exista şi alte metode prin intermediul cărora, contribuabilii să fie determinaţi să îşi achite impozitele şi contribuţiile restante? Aveţi posibilitatea să  utilizaţi metode aplicabile doar la nivel local?

Cupă Ion: Noi nu avem acest drept. Metodele sunt clare şi stabilite de lege. Sunt paşi pe care obligatoriu trebuie să îi parcurgem, de la trimiterea somaţiilor, până la finalizarea procedurii de executare silită. Chiar dacă Direcţia fiecărui judeţ cunoaşte foarte bine situaţia locală, nimeni nun e dă posibilitatea să ne creăm propriile modalităţi de recuperare a impozitelor şi contribuţiilor restante.

 

Rep: Avem şi cazuri în care se înfiinţează popriri pe veniturile persoanelor fizice?

Cupă Ion: În cazul persoanelor fizice nu avem o activitate foarte mare. La Impozite şi Taxe Locale, acolo s-ar putea să fie probleme. Noi nu prea mai avem mult de lucru cu persoanele fizice, iar cei care mai întreprind activităţi şi trebuie să plătească un impozit pe venitul obţinut, o cam fac la timp. Nu sunt nici sume mari, activităţile lor sunt mici şi nu se ajunge la imposibilitate de plată. Atâta vreme cât există somaţiile, omul vine şi îşi achită, tocmai pentru a nu-şi complica situaţia.

 

Rep: La nivelul judeţului Gorj există sistem de plată on line?

Cupă Ion: Sistem de plată încă nu avem. A fost unul pilot, într-unul dintre sectoarele din Bucureşti, cred. Deşi a existat iniţiativă, nu s-a mers mai departe din cauza anumitor probleme apărute în timpul utilizării.

 

Rep: Rezultatele utilizării sistemului on-line de depunere a declaraţiilor fiscale?

Cupă Ion: De cele mai multe ori, omul vine tot la ghişeu. Majoritatea contribuabililor şi-au păstrat acest obicei. Asta nu înseamnă că sistemul nu este utilizat. În judeţul Gorj avem şi societăţi comerciale care preferă această modalitate de a-şi depune declaraţiile şi deci activitatea respectivă este O.K.

 

Rep: S-a amplificat sau nu evaziunea fiscală, la nivelul judeţului Gorj?

 

Cupă Ion: Evaziunea fiscală este în creştere în toată Europa. Şi în România acest fenomen a luat amploare, atât din punct de vedere al cazurilor semnalate, dar şi al valorii prejudiciilor. Judeţul Gorj nu face excepţie de la această tendinţă naţională, dar nici nu putem spune că evaziunea a ajuns la cote alarmante pentru siguranţa economică. Ea face parte din realitate. Lunar analizăm situaţia şi comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, nu am sesizat fenomene deosebite. Se cam păstrează atât numărul cazurilor, cât şi domeniile predispuse la evaziune.

 

Rep: Am vorbit despre încasări şi sume recuperabile, dar nu am nominalizat marii datornici ai judeţului Gorj.  Dacă ar fi să întocmiţi un clasament al acestora, care dintre firmele gorjene ar ocupa primele cinci locuri?

Cupă Ion: În topul datornicilor gorjeni care se află în evidenţele noastre, se află Uzina Mecanică Sadu, fosta fabrică de armament, ale cărei datorii sunt de aproximativ 70 de milioane de lei şi care a intrat în administrare specială. Aceasta este leader-ul clasamentului. Urmează SC Salba de Aur şi SC CorpMetal, care înregistrează debite de 11 milioane de lei şi, respectiv, 8,9 milioane de lei. O altă societate cu debite este şi SC Minprest Serv SA, firmă ce prestează servicii pentru exploatările miniere din Gorj, care datorează bugetului de stat aproximativ 5.2 milioane de lei. Aceeaşi sumă o datorează şi fabrica de mobilă din Târgu Jiu, cea care ocupă un loc cinci în clasamentul rău platnicilor gorjeni.

 

Rep: Din ce cauză s-a ajuns aici?

 

Cupă Ion: Datoriile UM Sadu figurează din primii săi ani de activitate. Au ajuns la suma menţionată, tocmai pentru că au întârziat. Majorările de întârziere nu iartă pe nimeni, ci dimpotrivă împovărează. Datoriile SC Minprest Serv SA sunt cauzate de blocajul financiar din minerit. Odată cu deblocarea SNLO, şi datoriile unităţii cu pricina vor fi în mare parte achitate până la sfârşitul anului, la fel cum se va întâmpla şi în cazul Rostramo. Aceştia şi-au luat angajamentul că în curând datoriile vor fi achitate.

 

Rep: Cum este perceput judeţul Gorj, din punct de vedere fiscal?

 

Cupă Ion: Gorjul este un judeţ destul de bine pus la punct, din punct de vedere fiscal. Vorbesc despre faptul că DGFP Gorj stă foarte bine în ceea ce priveşte specialiştii, modul de lucru cu agenţii economici locali precum şi relaţiile cu celelalte instituţii ale statului. Având în vedere că vin dintr-o altă Direcţie de Finanţe, pot face o comparaţie. Nu aş putea să reproşez nimic, oamenii ştiu să îşi facă treaba aşa cum se cuvine, însă în ciuda acestor lucruri bune, totdeauna este loc de mai bine.

 

Rep: Pentru a face loc acelui “bine” despre care amintiţi, care sunt obiectivele pe care vi le-aţi propus? Care sunt coordonatele planului dumneavoastră de management?

Cupă Ion: În momentul de faţă, noi, cei trei directori ai Direcţiei, funcţionăm după un contract de management. În acest document, baza o formează nişte indicatori de performanţă. Aceşti indicatori privesc realizarea încasărilor, reducerea arieratelor, descoperirea evaziunii fiscale şi multe alte obiective de atins, inclusiv cele pe linie de instanţă, contestaţii sau sesizări venite de la agenţii economici. Întreaga activitate este bine coordonată de aceşti indicatori care de ce nu, putem spune că reflectă activitatea noastră. Fiecare director vrea să întărească colectarea şi conformarea voluntară a oamenilor, să identifice zonele de risc pe teritoriul pe îl deţine şi să alcătuiască programe de inspecţie fiscală în aşa fel încât, aceste zone să fie optim acoperite.

 

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.