Interviuri • Justin Paralescu ia la bani mărunţi legea educaţiei!

„Acest proiect este rezultatul unui demers îndelungat. S-au făcut studii, s-au verificat situaţiile din teritoriu, s-a făcut o diagnoză şi acum au venit propunerile finale. Legea nu este absolut deloc rea. Important este ca aceasta să fie înţeleasă şi aplicată exact aşa cum trebuie. Asta pentru că, nici ceea ce se întâmplă la ora actuală în sistemul de învăţământ, nu este absolut deloc încurajator, nici pentru elevi, nici pentru părinţi şi nici pentru profesori”.

 

Rep: În această săptămână, Guvernul a aprobat, proiectul legii educaţiei naţionale. Acesta propune o serie întreagă de modificări. În ceea ce priveşte noua structură a învăţământului preuniversitar, cu gimnaziul de nouă clase şi liceu de numai trei ani, consideraţi că este aceasta o formulă de care sistemul are nevoie?

 

Justin Paralescu, inspector şcolar general IŞJ Gorj: Raţiunea, în baza căreia s-a luat o astfel de hotărâre, a fost aceea de a ţine elevul, aproape de mediul familial, o mai mare perioadă de timp. Părinţii au posibilitatea să se implice mult mai bine în educaţia acestuia şi să facă tot posibilul, ca fiul sau fiica să parcurgă etapele învăţământului obligatoriu. Una dintre noutăţile, foarte importante ale proiectului, este aceea că legea vizează introducerea obligativităţii învăţământului până la vârsta de 16 ani. Este un aspect bun, tocmai pentru că la vârsta de 16, tânărul se poate angaja, în cazul în care familia nu mai are posibilităţi financiare să-l înscrie la un liceu sau şcoală profesională.

 

Rep: Ce pot face părinţii, în perioada de timp câştigată? Contează acel an?

 

Justin Paralescu: Dacă luăm în calcul problemele vârstei şi tentaţiile specifice perioadei de adolescenţă, acel an pe care părinţii îl câştigă, devine o perioadă extrem de importantă, mai ales pentru cei care, de obicei, sunt nevoiţi să plece în alte localităţi pentru a urma cursurile unui liceu. Fiind alături de familie, până la 16 ani, tinerii se pot maturiza corespunzător, bineînţeles, dacă şi părinţii îşi doresc acest lucru.

 

Rep: Admiterea la liceu se va face în baza unui portofoliului educaţional, întocmit pentru fiecare elev în parte. Ce presupune acest lucru?

 

Justin Paralescu: Portofoliul va fi, metaforic vorbind, un buletin educaţional al elevului. Activitatea şcolară va fi urmărită de-a lungul timpului, rezultate elevilor fiind consemnate într-un astfel de dosar. Portofoliul ia naştere concomitent cu înscrierea copilului în grupa pregătitoare. Apoi, la finalul clasei a II-a, se trec în dosarul respectiv, rezultatele obţinute în urma testării abilităţilor de scriere şi citire. De asemenea, sfârşitul claselor a IV-a şi a VI-a presupun noi evaluări şcolare, pentru ca după ce termină clasa a IX-a, elevii să susţină trei probe scrise şi una practică.

 

Rep: Avantaje şi dezavantaje?

Justin Paralescu: Acest portofoliu educaţional nu poate decât să îmbunătăţească actuala stare de fapt în care se află sistemul de învăţământ. Motivarea elevului şi dezvoltarea abilităţilor sale de comunicare, sunt principale avantaje ale portofoliului. Faptul că activitatea acestuia este verificată din mers, consider că vom putea analiza evoluţia şi formarea lui, nu numai în clasa a IV-a sau a VIII-a. Cât despre dezavantaje, dacă nu intervine subiectivismul, nu cred că vor exista. Important este ca fiecare cadru didactic să fie obiectiv şi să transpună realitatea în acel document.

 

Rep: Ce presupune aplicarea graduală a tuturor acestor măsuri?

Justin Paralescu: Conform legii, toate aceste măsuri se aplică începând cu promoţia aflată în primul an al învăţământului gimnazial, respectiv liceal, tocmai pentru a nu bulversa actuala situaţie.

 

Rep: Elevii mai au posibilitatea să opteze pentru liceul sau şcoala profesională de care sunt interesaţi?

Justin Paralescu: Se merge pe aceeaşi variantă a solicitărilor venite din partea candidaţilor.

 

Rep: Ce se întâmplă atunci când numărul elevilor este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ?

Justin Paralescu: În acest caz, unitatea şcolară respectivă are posibilitatea să-şi organizeze concurs, cu probele pe care profesorii din cadrul acesteia, le consideră necesare şi definitorii. Rezultatele pe care elevii le vor obţine contează 30%, în calculul mediei finale de admitere. Aşadar, tot portofoliul va fi cel care are un cuvânt important de spus în ceea ce priveşte şansele de reuşită ale adolescentului. Celelalte metode, variante de verificare, fiind doar criterii de departajare a candidaţilor. Am avut astfel de situaţii în anul 1999, când, ulterior susţinerii examenului de capacitate, erau organizate concursuri de admitere la nivelul fiecărui liceu.

 

Rep: Noutăţile examenului de bacalaureat?

 

Justin Paralescu: În ceea ce priveşte acest examen, personal, am anumite nemulţumiri. Potrivit proiectului, elevii care termină un liceu cu profil tehnologic, nu vor mai susţine examen la matematică. Nu sunt singurul nemulţumit de acest aspect, directorii acestor unităţi de învăţământ fiind de asemenea contrariaţi. Un bun exemplu în acest sens este cazul Colegiului Naţional „Virgil Madgearu”, unde elevii nu vor mai fi testaţi la matematică, dar vor trebui să susţină un examen la această disciplină, în cazul în care aleg să meargă la o facultate cu acelaşi profil. Noutatea acestui examen constă în aceea că va include şi o probă transdisciplinară, cu întrebări din mai multe materii din categoria ştiinţelor naturii, pentru clase de profil real, şi ştiinţelor sociale, pentru profil uman . Examenul va cuprinde probe de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, precum şi de evaluare a competenţei lingvistice la cele două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal.

 

Rep: Ce se întâmplă în situaţia în care elevii au studiat o singură limbă modernă?

Justin Paralescu: Conform noii legi, elevii care, pe parcursul liceului, au studiat o singură limbă modernă vor susţine proba de evaluare a competenţei lingvistice doar la limba modernă de circulaţie internaţională studiată. Şi pentru a încheia lista materiilor prevăzute pentru examenul final, amintim că cea de-a patra probă va fi cea de evaluare a competenţelor digitale.

 

Rep: Probe scrise comune, probe scrise diferenţiate?

 

Justin Paralescu: În ceea ce priveşte probele scrise de la bacalaureat, acestea vor fi comune sau diferenţiate în funcţie de profilul sau filiera unităţii de învăţământ. Ca şi până în prezent, proba scrisă la limba şi literatura română este comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, iar proba scrisă la limba şi literatura maternă este comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale. Apoi, examenul scris trece la etapa de diferenţiere. Pentru profilul real din filiera teoretică, examenul va cuprinde proba de matematică şi cea transdisciplinară din ştiinţele naturii - fizică, chimie şi biologie. Pentru cel umanist din filiera teoretică, examenul va cuprinde proba la geografie şi cea transdisciplinară din ştiinţe socio-umane, respectiv istorie, economie, sociologie, filozofie, psihologie. Pentru filiera tehnologică, examenul va cuprinde proba scrisă la disciplina specifică profilului şi proba transdisciplinară specifică domeniului de pregătire.

 

Rep: În proiectul Legii educaţiei, aprobat de Guvern, apar acele amenzi pe care părinţii dezinteresaţi de şcolarizarea copiilor, vor fi obligaţi să le suporte. De asemenea, cei care nu îşi permit să plătească suma de bani, vor munci în folosul comunităţii. Implicarea familiei impune neapărat aplicarea unor amenzi?

Justin Paralescu: La ora actuală nu există nicio pârghie, nicio metodă prin care să-i facem pe aceştia să se intereseze soarta copiilor lor. Sunt părinţi care nici măcar nu cunosc dirigintele fiului sau fiicei lor. Nu au timp pentru şedinţele cu părinţii şi de fiecare dată găsesc alte lucruri mult mai importante de făcut. Poate că în felul acesta vor lua şi ei măsuri şi se vor implica mai mult în educarea copiilor. Atâta vreme cât elevul nu vine la şcoală, trebuie să existe o cauză. Iar aceasta nu poate fi depistată doar de cadrele didactice. Părintele trebuie să înţeleagă acest fenomen al implicării şi nu trebuie să lase totul în grija unităţii de învăţământ.

 

Rep: Ştim despre cuantumul amenzilor că s-a redus. Iniţial, părinţii trebuiau să plătească, pentru absenţele nemotivate, între 5.00 de lei şi 5.000 de lei, acum , între 100 de lei şi 1.000 de lei.

Justin Paralescu: S-a redus acest cuantum al amenzilor, ca urmare a propunerilor pe care Ministerul Educaţiei le-a primit.

 

Rep: Cine va aplica aceste amenzi?

 

Iustin Paralescu: Amenzile sau munca în folosul comunităţii vor fi aplicate de administraţia publică locală sau judeţeană sau la sesizarea directorului şcolii. Acesta din urmă informează Consiliului de Administraţie din cadrul şcolii, urmând, ca în funcţie de gravitatea faptelor, să fie stabilită valoarea sancţiunii.

 

Rep: Unde vor ajunge sumele de bani provenite din amenzi?

 

Justin Paralescu: Legea spune clar că sumele de bani încasate sunt utilizate exclusiv în folosul învăţământului preuniversitar.

 

Rep: Noutăţi şi pentru cadrele didactice! Conform proiectului, educatorii şi învăţătorii vor fi încadraţi sub altă titulatură. De ce această decizie?

Justin Paralescu:  Atât educatorii cât şi învăţătorii vor fi profesori. Altfel spus, fiecare ciclu de învăţământ va avea profesorii lui. Pentru asta va fi nevoie de şase ani de studiu. O altă noutate pentru personalul didactic este în acest anul de stagiu devenit obligatoriu.

 

Rep: Cum comentaţi faptul că Legea Educaţiei este supusă unui continuu proces de schimbări? Fiecare ministru îşi încearcă norocul, în ideea anulării actualelor măsuri legislative. Toţi şi-au dorit reforma, legea suferind 104 modificări şi zeci de adaptări anuale.

 

Justin Paralescu:  S-au căutat soluţii pentru bunul mers al sistemului de învăţământ. Este nevoie de reformă! Pentru a atinge un anumit obiectiv trebuie să aibă loc schimbări, trebuie luate decizii în acest sens.

 

Rep: Ştim că şi la nivelul judeţului Gorj au avut loc dezbateri pe această temă. Cât timp au avut la dispoziţie, persoanele interesate de acest proiect, să vină cu propuneri?

Justin Paralescu: Fiecare judeţ în parte a avut la dispoziţie două săptămâni pentru a transmite ideile şi variantele sale. Atât părinţii, cât şi cadrele didactice din judeţ au fost receptivi, venind cu propuneri.

 

Rep: Au fost suficiente cele două săptămâni?

Justin Paralescu: Este adevărat că era nevoie de mai mult timp. Numai că ne-am conformat şi am trimis în timp util propunerile noastre.

 

Rep: Cele mai importante propuneri…

Justin Paralescu: O propunere fundamentală este cea care priveşte componenţa Consiliului de Administraţie. Acesta ar trebui să fie compus, 50% din profesori aleşi de către personalul didactic al şcolii şi 50% din reprezentanţi ai părinţilor şi ai Consiliului Local. De asemenea, am propus, ca preşedintele CA să fie neapărat din interiorul şcolii, deoarece Consiliul de Administraţie are în multe situaţii de luat decizii rapide. Funcţionalitatea lui se asigură doar dacă preşedintele face parte din interiorul unităţii de învăţământ.

 

Rep: Ce şanse sunt ca acest proiect să nu intre în categoria legilor stabilite ad-hoc şi abia apoi „testate în teren”, fără efectuarea vreunui studiu în prealabil?

Justin Paralescu: Din câte ştiu, acest proiect este rezultatul unui demers îndelungat. S-au făcut studii, s-au verificat situaţiile din teritoriu, s-a făcut o diagnoză şi acum au venit propunerile finele. Legea nu este absolut deloc rea. Important este ca aceasta să fie înţeleasă şi aplicată exact aşa cum trebuie. Asta pentru că, nici ceea ce se întâmplă la ora actuală în sistemul de învăţământ, nu este absolut deloc încurajator, nici pentru elevi, nici pentru părinţi şi nici pentru profesori.

 

 

Social Bookmarking