Interviuri • Subprefectul Marcel Romanescu se consideră o creaţie a lui Traian Băsescu

Marcel Romanescu, unul dintre cei doi subprefecţi nominalizaţi de PD-L Gorj, recunoaşte că în perioada cât a fost parlamentar de Gorj avea mai puţine responsabilităţi. Acum, însă, se gândeşte la soarta judeţului şi caută soluţii pentru ca principalul beneficiar al muncii sale, cetăţeanul, să fie mulţumit. În acelaşi timp crede că, toţi cei care nu muncesc nu mai trebuie să beneficieze de ajutor social. Din punct de vedere politic se consideră un produs sută la sută pedelist şi afirmă că, nu se va despărţii niciodată de Traian Băsescu a cărui creaţie este.

Rep.: Domnule Romanescu sunteţi o prezenţă discretă în viaţa noastră publică. Faptul că nu sunteţi unul dintre politicienii zgomotoşi aţi putea lăsa impresia că vă preocupă mai puţin problemele acestui judeţ?

Marcel Romanescu, subprefect de Gorj: Am fost mult mai zgomotos în perioada în care am fost parlamentar. În momentul de faţă îi las pe cetăţeni să aprecieze. Consider că trebuie să fac din ce în ce mai puţină gălăgie, pentru că activitatea din administraţie presupune în primul rând foarte multă responsabilitate.

Rep.: Cum apreciaţi trecerea din postura de parlamentar în cea de înalt funcţionar public în administraţia publică locală?

M.R.: Foarte dificilă pentru mine. Trebuie să recunosc, activitatea de parlamentar presupunea mai puţină responsabilitate.

Rep.: V-a ajutat această experienţă politică pentru fotoliul de subprefect?

M.R.: Da. Am recunoscut întotdeauna. În condiţiile în care nu eram candidatul PD-L pentru alegerile parlamentare nu ştiu dacă eram selectat pentru funcţia de subprefect. Nimeni nu a crezut că în municipiul unde primarul câştigă cu 80% alegerile, cineva dintr-o organizaţie politică poate scoate un rezultate de aproximativ 30%. Nici eu nu am crezut.

Rep.: Care este poziţia dumneavoastră, ţinând cont că trebuie să vegheaţi la implementarea politicilor guvernamentale în judeţ, politici care, în multe situaţii nu concordă cu interesul general. Mă refer la o serie de promisiuni electorale neonorate de guvernul Boc. Cum ar fi de exemplu: mărirea salariilor profesorilor?

M.R.: Cred că atunci când vii la guvernare, de cele mai multe ori nu ştii ce-ai în sac, nu ştii cu ce rezerve vii din urmă. Trebuie să acceptăm criza şi să găsim soluţii. E o situaţie la nivel european, nu numai în România şi eu trebuie să fac politica guvernului pe care îl reprezint în teritoriu şi din acest punct de vedere trebuie să-i explic cetăţeanului ceea ce vede de fapt. E o situaţie dificilă din care putem să ieşim numai în condiţiile în care determinăm oamenii de afaceri să lucreze în folosul ţării. Aceasta este singura soluţie pentru ieşirea din criză în România. Măsurile guvernamentale care s-au luat dau posibilitatea celui care lucrează să obţină profit şi să vină la stat cu diverse sume. Eu, personal, nu aş mai asigura un venit celor care nu lucrează. Eu ajutoare sociale nu aş mai da. Toţi aşteaptă ajutorul social. Nimeni nu mai vrea să muncească şi asta este un lucru foarte rău.

Rep.: Consideraţi că guvernul Tăriceanu nu şi-a luat nicio măsură, nu a prognozat efectele crizei?

M.R.: Sunt convins că la momentul respectiv guvernul în funcţie putea să aibă mult mai multe date despre ceea ce se va întâmpla în perioada imediat următoare pentru că la un moment dat cifrele şi indicatorii îţi permit să vezi o evoluţie sau o involuţie. A fost şi perioada aceasta de involuţie deoarece criza a ajuns în momentul de faţă la cota cea mai ridicată, dar aspectele crizei se văd din perioada octombrie, noiembrie. Din păcate măsurile care trebuiau luate trebuiau luate în perioada respectivă.

Rep.: Recesiunea, într-un fel pare de neoprit. Cum afectează criza palierul economic al judeţului Gorj, mai ales că principalii agenţi economici, cum este SNLO, şi-au trimis oamenii în şomaj tehnic?

M.R.: În momentul de faţă trebuie să legăm Gorjul de ceea ce se întâmplă în minerit şi energie. Există o legătură între toate componentele economiei. Şomajul tehnic, indiferent cum îl discutăm în momentul de faţă este o situaţie nedorită. Plăteşti bani unor oameni care la momentul acesta nu produc nimic. Nu recuperezi nimic. Este o pierdere a statului pe care şi-o asumă.

Rep.: Aveţi soluţii la nivel local sau aşteptaţi semnalele de la centru?

M.R.: O parte dintre soluţii încercăm să le găsim la nivel guvernamental şi deplasările noastre la Bucucreşti se fac către ministere. Şi noi şi domnul prefect trebuie să recunoaştem că fiecare lucrează în general cu miniştri pe care I-a cunoscut în viaţa politică. Pe de altă parte am încercat să facilităm, prin intermediul parlamentarilor, legătura primarilor cu autorităţile centrale pe fondurile europene sau pe proiectele pe care le depun, să încercăm să-i ajutăm. Pe plan local am încercat, de când am venit aici, să apropiem mai mult oamenii de afaceri din Gorj şi asta este marea durere pe care o am în cinci ani de zile, faptul că lucrările, tot ceea ce se execută în judeţul Gorj, cred că nici 40% nu se execută de către firmele din acest judeţ. Banii se duc în altă parte. Este un mare pericol. Oamenii de afaceri ar trebui să înţeleagă acest lucru, cel puţin oamenii de afaceri pe acelaşi domeniu. Eu nu spun că trebuie să se asocieze cel din alimentaţie cu cel care face străzi sau trotuare sau canalizări, dar cei care operează într-un domeniu trebuie să creeze o entitate şi asta am discutat-o la Bucureşti. Dacă aceste asociaţii nu se creează la nivelul judeţului vom pierde toate licitaţiile. În loc să plătească societăţile din judeţul Gorj impozite şi taxe pe raza judeţului aceşti bani vor merge în alt judeţ.

Rep.: La nivelul judeţului sunt diferenţe în ceea ce priveşte priorităţile. Sunt primari de culori politice diferite. Unii sunt mai avantajaţi ca alţii, în primul rând pentru că aparţin partidelor aflate la guvernare. Am în vedere aici repartiţiile bugetare. Tot timpul au fost primari care s-au plâns că nu primesc bani pentru a-şi putea susţine proiectele. Cum comentaţi?

M.R.: Este o practică nesănătoasă, dar este o practică de 20 de ani. Mai este o problemă. Fondurile europene nu au culoare politică. Dacă te bazezi numai pe banii de la buget nu ai o soartă foarte bună. Sunt exemple în judeţul Gorj de primari care nu au avut nici o coloratură politică şi care au făcut treabă.

Rep.: Care sunt ţintele pentru acest an, raportate la cele două promisiuni ale guvernului Boc: Izolarea blocurilor şi programul „Prima casă”?

M.R.: În privinţa izolării blocurilor, că vrem sau nu, trebuie să ne întoarcem la politică şi să recunoaştem că în primul rând ţine de cel care este primar şi de modul în care îşi face lobby pentru obţinerea unor astfel de fonduri. Există bani. În acest moment a început finanţarea pentru izolarea blocurilor şi dacă ne gândim bine este un program care avantajează pe cel care doreşte să muncească. Programul „Prima casă” e o soluţie bună. Problema este că mi-aş dori să văd cum începe pentru că începutul va fi cu adevărat puţin mai greu.

Rep.: Care sunt punctele slabe ale actualei conduceri a Prefecturii Gorj?

M.R.: Aş vrea să mă gândesc doar la cele tari. Pot spune că suntem o echipă sudată. O echipă în care nu există probleme de comunicare, între prefect şi subprefecţi. Ne-am statuat foarte bine poziţiile, ştim ce avem de făcut fiecare.

Rep.: În toamnă vor fi alegeri prezidenţiale, mai ţineţi cu Traian Băsescu?

M.R.: Niciodată nu mă voi despărţi de ideea aceasta pentru că eu aşa cum sunt, sunt creaţia lui Traian Băsescu. Aceasta spune mai mult decât orice. La 25 de ani, la 28 de ani eram deja deputat. Ce poţi cere mai mult unei vieţi politice decât am avut-o în PD-L.

Interviu realizat de Marinela DAJU

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.