Interviuri • Munca la negru – o consecinţă a crizei economice?!

„În opinia noastră, în primul rând, una dintre cele mai mari probleme existente la ora actuală pe piaţa muncii din judeţul Gorj, este problema creşterii numărului angajatorilor ce utilizează forţă de muncă fără forme legale de angajare, aceasta fiind o consecinţă fără echivoc a crizei economice. Cea de-a doua problemă constă în lipsa de flexibilitate a pieţei muncii, judeţul Gorj având o economie monocoloră orientată pe trei piloni: S.N.L.O. şi cele două complexe energetice, precum şi ramificarea pe orizontală a prestatorilor în jurul acestora”.

 

Rep: Care sunt cele mai mari trei probleme existente la ora actuală pe piaţa muncii din judeţul Gorj.

 

George Romanescu, director coordonator adjunct ITM Gorj: În opinia noastră, în primul rând, una dintre cele mai mari probleme existente la ora actuală pe piaţa muncii din judeţul Gorj, este problema creşterii numărului angajatorilor ce utilizează forţă de muncă fără forme legale de angajare, aceasta fiind o consecinţă fără echivoc a crizei economice. Cea de-a doua problemă constă în lipsa de flexibilitate a pieţei muncii, judeţul Gorj având o economie monocoloră orientată pe trei piloni: S.N.L.O. şi cele două complexe energetice, precum şi ramificarea pe orizontală a prestatorilor în jurul acestora. De asemenea, faptul că în timp a scăzut constat calificarea forţei de muncă, situaţie care a condus la o slabă pregătire profesională a salariaţilor precum şi la o lipsă de informare care îi lasă descoperiţi în faţa abuzurilor angajatorilor, nu este un lucru tocmai bun pentru niciunul dintre cei care activează pe piaţa muncii din judeţul Gorj.

 

Rep: Situaţia „muncii la negru”, în primul trimestru al anului 2010, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

 

George Romanescu: În primul trimestru al anului 2010, inspectorii din cadrul ITM Gorj au verificat nu mai puţin de 622 de angajatori, în timp ce, în aceeaşi perioadă a anului trecut, au fost controlaţi 540 de angajatori. În primele luni ale anului curent au fost sancţionaţi, pentru că practicau munca fără forme legale, 72 de angajatori, observându-se o creştere în ceea ce priveşte numărul sancţiunilor, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2009, când au fost sancţionaţi 59 de angajatori. Din cele 127 de persoane depistate că munceau fără forme legale de angajare, 52 sunt femei, neavând niciun caz de tineri sub 18 ani sau copii sub 15 ani.

 

Rep: Încălcarea legislaţiei muncii este una dintre cele mai frecvente şi bine înrădăcinate practici. Care sunt cei mai frecvenţi trei factori determinanţi ai fenomenului?

George Romanescu: Un prim factor determinant al fenomenului „muncii la negru” este slaba pregătire profesională a salariaţilor precum şi lipsa de informare. Presiunea fiscală mare pe forţa de muncă este un alt factor care determină apariţia fenomenului „muncii la negru”. De asemenea, acordul tacit al salariaţilor în vederea obţinerii unor avantaje materiale imediate, este un alt factor.

 

Rep: Avantaje materiale imediate...

 

George Romanescu: În această categorie sunt incluse, de exemplu, primirea în paralel şi a indemnizaţiei de şomaj sau a unei sume „în plic”, mai mare decât cea din şatele de plată.

 

Rep: Măsurile luate de ITM Gorj în vederea reducerii fenomenului anterior amintit.

 

George Romanescu: Nu este simplu să reduci un asemenea fenomen. În ceea ce priveşte instituţia noastră, am intensificat numărul de controale efectuate, concomitent cu diversificarea sferei aspectelor verificate.

 

Rep: „Munca gri” este un alt fenomen des întâlnit, în prezent, pe piaţa muncii din România. Care sunt consecinţele acestui fenomen asupra participanţilor pieţei?

George Romanescu: Consecinţele „muncii la gri”sunt legate, în primul rând de nefiscalizarea unei părţi a veniturilor salariale, de neplata unei părţi din contribuţiile aferente acestora, fapt care grevează B.A.S.S.

 

Rep: Care sunt dezavantajele fenomenului, în ceea ce-l priveşte pe angajat?

 

George Romanescu: În ceea ce-l priveşte pe salariat, consecinceţele fenomenului se vor regăsi ulterior, în cuantumul diminuat al pensiei şi de ce nu, în piedicile legate de obţinerea unui credit.

 

Rep: Angajatorii sunt tot mai atraşi de aplicarea tehnicii anterior amintită, observând în primă fază, doar „avantajele” acesteia. Fenomenul „muncii gri” îl poate dezavantaja şi pe angajator?

George Romanescu: Dezavenataje angajatorilor, în opinia noastră, ar putea fi legate, în primul rând, de riscurile punitive la care se expun în cazul în care ar fi descoperit, precum şi de necesitatea de a procura fonduri necontabilizate, ceea ce îi poate înscrie într-o spirală delicvenţională.

 

Rep: Domeniile în care se practică cel mai mult atât „munca la negru”, cât şi cea „gri”?

 

George Romanescu: Spre deosebire de „munca la gri”, care este utilizată şi în cazul activităţilor ce presupun pregătire superioară, principalele domenii în care se utilizează munca la negru sunt cele care apelează, în principal, la forţă de muncă necalificată. Aici putem da exemplu, domenii precum cel al silviculturii, construcţiile sau spălătoriile auto.

 

Rep: Câţi angajatori gorjeni s-au prezentata la sediul ITM-ului, solicitând reducerea salariilor angajaţilor, în primul trimestru al anului 2010?

 

George Romanescu: Nu avem o situaţie în acest sens. Zilnic se primesc acte adiţionale în acest sens, zeci sau poate chiar sute astfel de documente.

 

Rep: Cum pot fi depistaţi cei care oferă un salariu, înscris în carnetul de muncă şi un altul în realitate, de obicei cu câteva sute de lei mai mult?

George Romanescu: Verificările în această direcţie sunt foarte greu de realizat. Angajaţii ştiu ce trebuie să spună, la un eventual control. Atâta vreme cât vin cu „lecţiile pregătite”, nu prea ai cum să dovedeşti că altfel stă situaţia. Dacă sunt întrebaţi despre salariu, majoritatea spun că obţin venitul minim pe economie, exact ce-l înregistrat în carnetul de muncă. Cei care recurg la această variantă pot, eventual, să fie depistaţi în urma unor verificări a organelor de control în domeniul economic, precum Garda Financiară, inspectorii fiscali sau poliţia economică.

 

Rep: Au depistat organele de control astfel de cazuri?

George Romanescu: Cazuri depistate au fost, numai că astfel de situaţii nu pot fi probate, existând declaraţia salariatului (care poate fi retrasă ulterior) împotriva documentelor de plată a salariilor care se înregistrează în contabilitate. Aceasta este una dintre probleme cu care se confruntă inspectorii ITM Gorj. Refuzul angajaţilor de a colabora cu inspectorii de muncă este unul dintre aspectele greu de remediat. Din acest motiv, consider că şi salariatul ar trebui să primească o sancţiune modică, întrucât nu reclamă în timp util toate neconcordanţele, ci o fac abia după ce nu mai sunt angajaţii unităţii respective.

 

Rep: Numărul amenzilor aplicate în primul trimestru al anului curent?

 

George Romanescu. În primul trimestru al anului 2010, inspectorii ITM au aplicat 275 de sancţiuni contravenţionale, în cuantum de 424.000 de lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul acestor amenzi şi avertismente a crescut cu treizeci de procente.

 

Rep: Principalele trei, patru cauze ale aplicării sancţiunilor.

George Romanescu: Utilizarea fără forme legale de angajare, neînfiinţarea, netransmiterea sau transmiterea cu întârziere la I.T.M. Gorj a registrului general de evidenţă a salariaţilor în format electronic, nedepunerea sau depunerea cu întârziere la I.T.M. a documentelor de plată a salariilor sau a actelor de încetare/ modificare/ suspendare a contractelor individuale de muncă sau înregistrarea la I.T.M. Gorj cu depăşirea termenului de 20 de zile prevăzut de art.1 din Legea nr. 130/ 1999, republicată, a contractelor individuale de muncă ale salariaţilor, acestea sunt o parte dintre cauze. De asemenea, angajatorii au fost sancţionaţi pentru  neducerea la îndeplinire a măsurilor cu caracter obligatoriu trasate de inspectorii de muncă în vederea remedierii deficienţelor constatate în urma verificărilor efectuate, pentru nerespectarea prevederilor Codului Muncii ce reglementează timpul de muncă şi odihnă, munca suplimentară, repaosul săptămânal şi nu în ultimul rând, pentru nerespectarea dispoziţiiloe legale privind garantarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

 

Rep: În ce măsură, rezolvă aceste amenzi aplicate angajatorilor, problemele existente la nivelul pieţei muncii?

 

George Romanescu: Principalul obiectiv atins constă în conştientizarea angajatorilor în ceea ce priveşte riscurile de a fi sancţionaţi în cazul nerespectării prevederilor legale ce reglementează relaţiile de muncă.

 

Rep: Ce pot face persoanele care şi-au pierdut carnetul de muncă?

George Romanescu: Conform legii, persoana care a pierdut carnetul de muncă are obligaţia de a publica pierderea acestuia în Monitorul Oficial. După publicarea pierderii acestuia persoana în cauză se prezintă la organele competente pentru încheierea procesului verbal de pierdere/ distrugere. De asemenea, conform Ordinului nr. 136/1976, se vor aplica prevederile art.23 din Decretul nr. 92/ 1976 în ceea ce priveşte aplicarea sancţiunilor contravenţionale. În caz de furt, pierdere sau distrugere a carnetului de muncă, se va elibera celui în cauză un carnet de muncă duplicat de către ultima unitate la care acesta a lucrat sau lucrează. Dacă ultima unitate a fost supusă reorganizării, duplicatul va fi eliberat de către unitateaq care deţine scriptele entităţii reorganizate.

 

Rep: În ceea ce priveşte numărul accidentelor de muncă, în primul trimestru 2010, cum se prezintă situţia?

Simona Dumitraşcu, director adjunct SSM din cadrul ITM Gorj: În primul trimestru din anul 2010, Inspectoratul Teritorial de Muncă a înregistrat un număr de 18 accidente, dintre care 17 accidente cu incapacitate temporară de muncă şi un accident de muncă mortal. De asemenea, sunt în curs de cercetare cinci accidente mortale şi un accident colectiv cu două victime.

 

Rep: Care sunt domeniile de activitate în care s-au petrecut aceste evenimente neplăcute?

Simona Dumitraşcu: Silvicultura, exploatarea cărbunelui şi producerea cauciucului sunt principalele domenii în care s-au înregistrat aceste accidente de muncă. Acestea sunt domeniile unde riscurile sunt majore.

 

Rep: Cauzele producerii accidentelor anterior amintite...

Simona Dumitraşcu: Printre principalele cauze de producere a accidentelor, pot fi enumerate: instruirea necorespunzătoare, neutilizarea echipamentului individual de protecţia muncii, neefectuarea în timp util a unor operaţii indispensabile securităţii muncii, căderi de la înălţime sau de la acelaşi nivel, nerespectarea instrucţiunilor specifice de lucru, expunerea la pericole prin deplasări sau staţionări în zone periculoase, precum şi neevaluarea tuturor riscurilor pentru fiecare loc de muncă.

 

Rep: Au angajaţii curajul să vorbească despre riscul muncii pe care o efectuează?

 

Simona Dumitraşcu: De cele mai multe ori, angajaţii vorbesc despre toate aceste aspecte. Au curajul să discute despre gradul de risc al muncii pe care o desfăşoară, numai că situaţia nu poate fi generalizată. Că au curaj, o dovedesc şi chestionarele de opinie pe care I.T.M. Gorj le pune la dispoziţia angajaţilor cu ocazia întâlnirilor de informare şi a simpozioanelor. Sunt, însă, şi persoane care, din păcate, nu dau o foarte mare importanţă acestor aspecte, ignorând riscurile muncii desfăşurate. De asemenea, avem şi situaţii în care salariatul nici măcar nu cunoaşte aceste riscuri. În cazul accidentelor de muncă, inspectorii iau declaraţii care sunt confidenţiale şi atunci se povesteşte exact cum au stat lucrurile şi care au fost împrejurările în care s-au produs evenimentele neplăcute.

 

Rep: Angajatorii îşi respectă salariaţii, în sensul creării condiţiilor corespunzătoare de muncă?

Simona Dumitraşcu: Sunt angajatorii care fac toate eforturile să creeze angajaţilor condiţii corespunzătoare de muncă, locuri de muncă sigure şi sănătoase, acest lucru fiind reflectat prin faptul că în ultima perioadă a scăzut numărul sesizărilor, privind condiţiile de muncă, înregistrate de I.T..M. Gorj. Sunt şi angajatorii care acţionează după bunul plac, considerând securitatea şi sănătatea în muncă, ca pe nişte obligaţii impuse de lege şi care reprezintă nişte cheltuieli suplimentare pentru unitate sau instituţie, fiind tentaţi, mai ales în perioadă de criză, să facă economii. În această problemă, depinde foarte mult de cât de conştient este angajatorul respectiv de importanţa asigurării acestor condiţii.

 

Rep: În ce constă activitatea de conştientizare şi informare desfăşurată de reprezentanţii I.T.M Gorj?

 

Simona Dumitraşcu: Astfel de acţiuni, de campanii de conţtientizare şi informare se desfăşoară continuu. În prezent, se află în derulare acţiunea în ceea priveşte dialogul social cu partenerii implicaţi în construcţii în construcţii. Cu acest prilej vor avea loc întâlniri săptămânale între reprezentanţii instituţiei noastre şi cei care activează în domeniul construcţiilor. În această săptămână, am avut o întâlnire cu reprezentanţii spitalelor din judeţul Gorj, în cadrul căreia am discutat despre modul de prevenire a riscurilor biologice în laboratoare. De asemenea avem o campanie naţională în derulare, privind modul de respectare a cerinţelor în domeniul transportului de călători şi a materialelor periculoase.

 

Rep: Cum stabiliţi eficienţa acestor campanii de informare?

Simona Dumitraşcu:  În această primă etapă le punem la dispoziţie materiale informative şi îi consiliem în sensul rezolvării problemelor existente. După această perioadă, pentru a ne forma un punct de vedere asupra eficienţei lor, urmează campanii de verificare.

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.