Interviuri • Prinşi cu gunoiul sub preş!

16 iulie 2009 este termenul limită impus de Uniunea Europeană pentru închiderea tuturor gropilor de gunoi care sunt neconforme.

„În Gorj avem trei depozite de deşeuri industriale care sunt neconforme. E vorba de depozitul de deşeuri de cauciuc de la Artego, depozitul de materiale de construcţii de la Macofil şi depozitul de zgură şi cenuşă de la UATA Motru. Aceste depozite trebuiau nu neapărat să fie închise ci să devină conforme. Artego şi Macofil au procedat la închiderea lor. Decât să investească într-un depozit ecologic au preferat să le închidă, lucru constatat şi de noi. Problema care se ridică şi este problema numărul 1 la nivelul judeţului este Uzina de Agent Termic Motru. Ea este unitatea care asigură apa potabilă, inclusiv apa menajeră caldă pentru municipiul Motru şi care din păcate este la pământ, nu a făcut aproape nimic pe linia aceasta, în sensul ca să-şi conformeze la noile cerinţe depozitul de zgură şi cenuşă. La ei problema numărul 1 este cea financiară. Ei trăiesc de la cât încasează de la asociaţiile de locatari iar încasările sunt dezastroase”.

Rep.: Având în vedere faptul că data de 16 iulie 2009 este termenul limită impus de Uniunea Europeană pentru închiderea tuturor gropilor de gunoi care sunt neconforme, ce măsuri aţi luat în Gorj în această problemă?

Gheorghe Sanda, comisar şef al Gărzii de Mediu Gorj: În judeţul Gorj există 6 depozite de deşeuri urbane şi 3 depozite de deşeuri rurale care trebuie închise la 16 iulie 2009. Până în prezent noi am desfăşurat mai multe acţiuni de control la aceste gropi de gunoi. Am încercat astfel să prevenim toate aspectele deficitare care ar putea să existe în această perioadă. Mai precis, am verificat primărie cu primărie, săptămâna trecută am avut şi o întrevedere cu toţi primarii, numai că nu s-au prezentat, şi pentru mine este un semnal negativ. Eu îmi exprim totuşi convingerea că oamenii sunt destul de instruiţi şi conştienţi de faptul că nu putem glumi cu aceste termene, ele sunt impuse în Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Evident, aceste termene nu pot fi negociate. România şi-a asumat aceste obligaţii. Nouă în Gorj ne revine această mică părticică din Tratat ca la 16 iulie să închidem gropile de gunoi neconforme. Este vorba de gropile de gunoi de la Turceni, Motru, Cărbuneşti, Novaci, Bumbeşti-Jiu şi Ţicleni.

Rep.: Care este procedura de închidere a gropilor de gunoi?

Gheorghe Sanda: Această procedură este diferenţiată din mediul urban în mediul rural. Mai sunt şi trei gropi de gunoi în mediul rural: Polovragi, Baia de Fier şi Mătăsari. Activitatea noastră până în prezent s-a desfăşurat mai mult pe latura de prevenire. Am mers la primării, am îndrumat primarii privind procedura de închidere la o groapă de gunoi orăşenească. În principiu trebuiau să-şi constituie în bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2009 un fond de închidere şi urmărire post închidere a acestor gropi de gunoi, trebuiau să demareze procedura de licitare a proiectelor tehnice pentru închiderea efectivă a gropilor de gunoi, înseamnă perioada din 16 iulie încolo. Sunt două etape distincte: cea în care sistăm depozitarea, 16 iulie 2009, şi etapa de după 16 iulie, este lăsată la latitudinea autorităţilor locale şi prevede lucrările de închidere efectivă a gropii. Poate dura diferenţiat în funcţie de posibilităţile financiare a fiecărei primării.

Rep.: Numai trei depozite de gunoi avem în mediul rural?

Gheorghe Sanda: Da. Există o întreagă polemică pe această temă. Nu putem să asimilăm orice cantitate de gunoi ca un depozit de gunoi, deoarece depozitul de gunoi necesită o anumită procedură. O procedură prealabilă până în închidere şi o procedură ulterioară după închidere.

Rep.: Există o alternativă la închiderea gropilor de gunoi. Autorităţile locale ce fac cu gunoiul mai departe?

Gheorghe Sanda: Alternativa este una foarte eficientă dar care necesită încă puţin timp pentru a putea fi funcţională în totalitate. La nivelul judeţului Gorj există cinci staţii de transfer. Aceste staţii de transfer sunt practic nişte puncte de colectare temporară a deşeurilor. În Gorj există un depozit ecologic în Dealul Calului administrat de firma UEG Austria, în zona Bârseşti. Suntem din acest punct de vedere fericiţi pentru că avem unde să le ducem. Sunt judeţe care nu au pe raza judeţului o groapă de gunoi ecologică. Depozitul nostru ecologic este funcţional numai cu o anumită parte. Sunt patru celule din care una este finalizată.

Rep.: Cheltuielile nu sunt prea mari pentru a aduce toate deşeurile la acest depozit ecologic?

Gheorghe Sanda: Este o directivă a Uniunii Europene care se aplică în ţările membre şi nu avem de ales. Trebuie să o aplicăm şi noi în acest fel. Cheltuielile nu vor fi prea mari dacă vom ştii să gestionăm eficient aceste deşeuri.

Rep.: De ce să nu ne gândim să creăm măcar trei depozite ecologice pe raza judeţului Gorj? Mai ales că acest lucru ar însemna mai puţine taxe pentru cetăţean şi ar exista o concurenţă pe piaţa „gunoiului”…

Gheorghe Sanda: Uniunea Europeană a negociat aceste obligaţii. Pe zona noastră s-a stabilit o singură groapă ecologică de gunoi pentru tot judeţul. Această groapă de gunoi ecologică este prevăzută în programul naţional de gestionare al deşeurilor, în programul regional de gestiune al deşeurilor.

Rep.: Există un proiect de valorificare ecologică a deşeurilor?

Gheorghe Sanda: Aceasta este latura bună a sistemului integrat al deşeurilor pentru că aceste staţii de transfer pot fi practic nişte societăţi comerciale, nişte asociaţii intercomunale. Ele sunt dotate cu pubele ecologice pe diferite sorturi, cu maşini ecologice care vor trebui să preia deşeurile din zona respectivă şi să le aducă la Târgu-Jiu. Evident, aceste staţii de transfer fac şi o selecţie a deşeurilor. Colectarea selectivă presupune bani.

Rep.: Ce soluţii aveţi pentru ca cetăţenii din mediul rural să colecteze selectiv deşeurile?

Gheorghe Sanda: Avem soluţii. Am discutat cu autorităţile locale de la Novaci care în urmă cu două săptămâni au făcut recepţia la staţia de transfer pe zona Novaci. Eu le-am dat o idee, rămâne ca ei să o aplice, ca în mediul rural să aplice un sistem diferenţiat de taxe. Producătorul de gunoi, cetăţeanul, va trebui să plătească şi el o taxă pentru gunoi. Această taxă va fi modică. Acolo unde se constată că se va face o selecţie a deşeurilor taxa pentru gunoi va fi mai mică. Atunci omul este cointeresat să facă această selecţie a deşeurilor. La noi numai cu bani se face educaţie.

Rep.: Care au fost cele mai mari probleme cu care v-aţi confruntat în ceea ce priveşte închiderea gropilor de gunoi?

Gheorghe Sanda: Constat că există anumite rămâneri în urmă la aceste staţii de transfer. Sunt cinci zone la nivelul judeţului: Turceni, Cărbuneşti, Motru, Novaci şi Rovinari. Cărbuneştiul este codaşa. În sensul că abia au demarat lucrările de licitaţie, această licitaţie a fost contestată şi de aici această tergiversare şi prelungire a termenului astfel încât ea nu poate fi pusă în funcţiune în perioada imediat următoare. În aceste condiţii zona Cărbuneşti cu comunele arondate am găsit ca alternativă să facă nişte contracte cu operatorii autorizaţi de salubritate să le ia deşeurile de acolo şi să le aducă la groapa de gunoi. Aceasta este unica soluţie.

Rep.: Ce măsuri veţi lua dacă pe 16 iulie autorităţile locale nu vor îndeplini toate aceste condiţii?

Gheorghe Sanda: Nu vom merge pe 16 iulie pentru că nu dorim să fim „mai catolici decât Papa”, însă cu siguranţă săptămâna viitoare vom ajunge la primării să vedem cum au implementat ei măsurile dispuse de noi. Eu le-am cerut la întâlnirea pe care am avut-o la sediul agenţiei inclusiv acele măsuri de asigurare a gropilor vechi. Odată sistată depozitarea trebuie luate nişte măsuri: groapa să fie asigurată cu pază, să fie împrejmuită, un panou de atenţionare că nu se mai depozitează gunoiul acolo.

Rep.: Gorjenii au primit acele pubele ecologice pentru depozitarea temporară a deşeurilor?

Gheorghe Sanda: Proiectele care s-au derulat în judeţ pe aceste staţii de transfer au inclus şi aceste pubele ecologice pentru depozitarea temporară. Ele vor fi distribuite la nivelul localităţilor din rural şi urban şi încercăm să impunem acest sistem de colectare selectivă a deşeurilor.

Rep.: Primăria unei localităţi nu poate închide un depozit de gunoi fără să notifice mai întâi autoritatea de mediu. Câte notificări aţi primit până acum?

Gheorghe Sanda: Nu cunosc nici o primărie care să nu fi făcut această notificare. De altfel, noi am somat autorităţile locale ca data de 16 iulie să fie bătută în cuie. În caz contrar amenzile care se aplică sunt de la 25.000 mii lei la 100 de mii lei. Pot exista chiar şi dosare penale. Eu vreau să cred că nu se va ajunge până acolo.

Rep.: Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, atenţiona că România ar putea fi amendată cu 200 de mii euro pe zi. Sumele ar urma să fie plătite de autorităţile locale care nu au fost în stare să-şi rezolve problemele de management al deşeurilor.

Gheorghe Sanda: Se poate declanşa procedura de infringement (încălcarea tratatului de aderare) care presupune amendarea statului român iar statul român se face obligat să recupereze creanţa de la toate instituţiile şi persoanele care se fac vinovate.

Rep.: Data de 16 iulie este ultima zi în care şi agenţii economici trebuie să îşi închidă depozitele industriale de deşeuri neconforme.

Gheorghe Sanda: Într-adevăr şi în Gorj avem trei depozite de deşeuri industriale care sunt neconforme. E vorba de depozitul de deşeuri de cauciuc de la Artego, depozitul de materiale de construcţii de la Macofil şi depozitul de zgură şi cenuşă de la UATA Motru. Aceste depozite trebuiau nu neapărat să fie închise ci să devină conforme. Artego şi Macofil au procedat la închiderea lor. Decât să investească într-un depozit ecologic au preferat să le închidă, lucru constatat şi de noi. Problema care se ridică şi este problema numărul 1 la nivelul judeţului este Uzina de Agent Termic Motru. Ea este unitatea care asigură apa potabilă, inclusiv apa menajeră caldă pentru municipiul Motru şi care din păcate este la pământ, nu a făcut aproape nimic pe linia aceasta, în sensul ca să-şi conformeze la noile cerinţe depozitul de zgură şi cenuşă. La ei problema numărul 1 este cea financiară. Ei trăiesc de la cât încasează de la asociaţiile de locatari iar încasările sunt dezastroase. Nu au avut bani să-şi facă retehnologizările necesare, într-un fel situaţia este justificată. Uniunea Europeană obligă ca acea zgură şi cenuşă să nu se mai elimine sub formă de hidroamestec, decât solid. Guvernul deşi a fost solicitat nu s-a implicat, ministerul în cauză nu s-a implicat, autorităţile nu au bani şi aceasta a condus la o situaţie delicată, critică. Lucrările care trebuie să fie făcute necesită o perioadă destul de mare de timp şi este destul de costisitor.

Rep.: De ce aşteaptă, domnule comisar, românul să facă totul în ultima zi?

Gheorghe Sanda: Cred că este genetică treaba. Mulţi nu conştientizează importanţa lucrurilor şi nici pericolele care pot apărea.

Interviu realizat de: Marinela DAJU

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.