Interviuri • Radu Angheloiu: „Protocolul dintre PSD şi PDL nu a funcţionat decât cu mari scăpări”

„În momentul de faţă fiecare dintre cele trei partide, cele mai puternic reprezentate în Parlament îşi au propria cale. Ne aflăm în momentul de faţă în precampanie electorală pentru prezidenţiale, nu mai e foarte mult timp, în câteva zile vom intra în campanie şi fiecare partid îşi va promova cu stăruinţă şi cum va crede de cuviinţă mai bine propriul candidat. În acest context, până la primul tur al alegerilor prezidenţiale, nu va fi absolut nicio modalitate de colaborare. După ce va trece primul tur, cel puţin la nivelul filialelor judeţene vor exista astfel de înţelegeri”.

 

 

Rep: Ce părere aveţi despre faptul că PDL Gorj a oficializat, în sfârşit, despărţirea de PSD Gorj?

 

Radu Angheloiu, vicepreşedinte Consiliu Judeţean Gorj: A fost oficializat şi atât. De foarte multă vreme nu a existat o colaborare, eu chiar îmi exprimam în urmă cu un an de zile această doleanţă de a se încerca să se ajungă la un numitor comun, având în vedere criza prin care trecem. Din păcate această colaborare nu a existat.

 

Rep: Este o zi agitată pe scena politică românească. Guvernul îşi asumă răspunderea pe cele trei legi: legea Educaţiei, legea salarizării unitare şi legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice. Este forţată această asumare în condiţiile în care şi PSD-ul spune că legile sunt făcute în grabă, parlamentarii nu cunosc conţinutul legilor?

 

R.A: Împărtăşesc acelaşi punct de vedere. Se pare că se forţează politic în scop electoral, poate că sunt prea direct dar acesta este punctul meu de vedere, adoptarea acestor legi în acest mod. Nu e de mirare că reprezentanţii Partidului Naţional Liberal au luat hotărârea tocmai prin prisma acestei motivaţii de a nu participa la această dezbatere, având în vedere faptul că, pe de o parte numărul voturilor care ar fi împotrivă ar fi insuficiente pentru a putea întoarce acestă hotărâre politică luată în esenţă de către PDL.

 

Rep: Îi lăsaţi să se descurce între ei...

 

R.A.: Exact, până la urmă ar trebui să separe intenţiile din această coaliţie de guvernare. Trebuie să recunoaştem intenţiile nu s-au suprapus decât în foarte mică măsură în ceea ce priveşte această echipă care a format acest guvern cu o largă majoritate parlamentară. Acest lucru mai implică şi faptul că Partidul Naţional Liberal nu a dorit să fie implicat sub nicio formă în adoptarea acestor legi şi atunci decizia cea mai bună a liberalilor a fost aceea de a nu participa efectiv.

 

Rep: Este şi o măsură strategică electoral din partea liberalilor, atâta timp cât există proteste şi frământări sindicale?

 

R.A.: Este punctul de vedere al nostru care, în acest moment, se suprapune şi peste nemulţumirile sindicale cu caracter generalizat. Nu trebuie să fii un fin observator, îţi dai seama intuitiv de faptul că după 1990 niciodată nu au fost atât de multe frământări sindicale legate de promovarea unor legi. Este prima dată când se întâmplă iar implicaţiile legate de standardele la care trebuie să se regăsească societatea românească în momentul de faţă, aceste implicaţii sunt cu efecte negative, clar.

 

Rep: Da. Şi în special protestul magistraţilor care vine tot pe fondul nemulţumitor al legii salarizării unitare.

 

R.A: Magistraţilor, a oamenilor care lucrează în Ministerul de Interne, a lucrătorilor din poliţie...Nu mai vorbim de celelalte sectoare, acestea două se leagă în mod direct de ordinea de drept din statul român. Este o implicaţie extrem de gravă, lucru fără precedent din 90 până acum.

 

Rep: Consideraţi că în România se conturează o criză politică de proporţii?

 

R.A.: Nu cred acest lucru. În curând vor fi aceste alegeri care reprezintă miza tuturor acestor frământări şi acestor iniţiative şi acţiuni de tot felul cu caracter economic, politic, legislativ. În momentul în care se vor linişti apele în ceea ce priveşte desemnarea viitorului preşedinte al ţării, lucrurile vor intra într-un făgaş de normalitate şi toate aceste disensiuni se vor stinge treptat. Termenul care-l mai avem până la aceste alegeri reprezintă o problemă, însă ca interval de timp nu cred că va reprezenta o criză de ordin politic în România care să implice inclusiv o criză a guvernării statului român.

 

Rep: Ruperea protocolului dintre PSD şi PDL în teritoriu reprezintă un „joc politic” al democrat-liberalilor?

 

R.A.: Aici împărtăşesc un punct de vedere al unor antevorbitori din Partidul Social Democrat. Acest protocol nu a funcţionat decât cu mari scăpări şi poate punctual în anumite judeţe din ţară.

 

Rep: Atunci, de ce au oficializat ruptura acum?

 

R.A.: Într-adevăr, acum a fost oficializată în mod direct de către Partidul Democrat Liberal. Însă PDL  a mai avut luări de poziţie anterioare în care au anulat practic orice înţelegere care să facă obiectul acestui pact politic la nivelul judeţului. Pentru mine nu este un lucru de mirare, un lucru absolut spectaculos. Acelaşi lucru l-am păţit şi noi în perioada anilor 2005-2006, când a fost de-a dreptul imposibil să găsim un numitor comun în ceea ce se numea la vremea respectivă Alianţa DA. Şi noi credem că nu din cauza noastră.

 

Rep: Un mesaj clar de delimitare a PSD-ului de gestul asumării ar complica şi mai mult situaţia din cadrul coaliţiei de guvernare?

 

R.A.: Un mesaj clar al neasumării PSD-ului referitor la trecerea acestor trei proiecte de lege ar reprezenta o confirmare a faptului că această alianţă a avut deficienţe fundamentale şi implicit, ar însemna o primă criză în ceea ce priveşte acest guvern. Criză care se poate rezolva foarte simplu prin remaniere guvernamentală rapidă aşa cum s-a mai întâmplat chiar pe perioada guvernării noastre. Atunci când existau poziţii făţişe împotriva hotărârilor care se luau la nivel de guvern, nesusţinute la acea vreme de către PD. Lucrurile s-au rezolvat rapid, s-a luat hotărârea guvernării de către un singur partid şi această criză de ordin guvernamentală a fost rapid rezolvată înlocuind miniştrii respectivi. Dacă acest lucru se va întâmpla, aceasta va fi următoarea mişcare.

 

Rep: În funcţie de ce se va întâmpla cu cele două partide aflate la guvernare, PNL-ul se va îndrepta spre PSD sau PDL?

 

R.A.: În momentul de faţă fiecare dintre cele trei partide, cele mai puternic reprezentate în Parlament îşi au propria cale. Ne aflăm în momentul de faţă în precampanie electorală pentru prezidenţiale, nu mai e foarte mult timp, în câteva zile vom intra în campanie şi fiecare partid îşi va promova cu stăruinţă şi cum va crede de cuviinţă mai bine propriul candidat. În acest context, până la primul tur al alegerilor prezidenţiale, nu va fi absolut nicio modalitate de colaborare. După ce va trece primul tur, cel puţin la nivelul filialelor judeţene vor exista astfel de înţelegeri.

 

Rep: PNL-ul se simte mai aprope de PSD decât de PDL?

 

R.A.: Există nişte acţiuni comune anterioare, din puct de vedere al petrecerii cronologiei evenimentelor în care PNL a reuşit să conlucreze destul de bine cu PSD-ul. Şi aici mă refer la susţinerea parlamentară din partea PSD-ului a guvernării liberale. A fost o chestiune care s-a desfăşurat în condiţii foarte bune. De altfel, există în momentul de faţă păreri oarecare, o orientare a membrilor PNL atât către un partid cât şi către celălalt. Eu înclin să cred faptul că am avut o colaborare bună în ceea ce priveşte structurile de la vârful celor două partide, faptul că la nivelul judeţului Gorj a existat şi există o colaborare în ceea ce priveşte majoritatea la nivelul Consiliului Judeţean, faptul că atât noi cât şi PSD am întâmpinat dificultăţi în a păstra o alianţă cu PDL sunt nişte lucruri care ne-ar putea apropia mai mult de o colaborare cu PSD, dar nu excludem nici o altă posibilitate. Este încă devreme de discutat o astfel de apropiere.

 

Rep: Oricum ar fi, vă vedeţi la guvernare...

 

R.A.: Am mai avut o astfel de opinie înaintea alegerilor parlamentare. Şi atunci se promova această idee, indiferent cum se va face noul guvern v-a include PNL-ul. Iată că nu a fost aşa. Nu mai sunt aceleaşi date ale problemei în momentul de faţă, cred că o singură alternativă ne-ar scoate din această ecuaţie, aceea în care un alt partid sau reprezentantul unui alt partid decât cel al PNL-ului ar câştiga aceste alegeri. Noi nu credem în această teorie, dar din punct de vedere teoretic se poate întâmpla aşa ceva. Atunci ar exista posibilitatea creării unei majorităţi încercând să atragă din parlamentarii celorlalte partide aproape de partidul al cărui reprezentant a câştigat alegerile şi să formeze o majoritate la modul acesta sau folosind din nou sprijinul UDMR-ului care a fost aproape condamnat să se afle la guvernare de fiecare dată. Guvernul Boc va fi până după alegerile prezidenţiale şi eu cred că nu va mai rămâne acelaşi chiar dacă va câştiga Traian Băsescu alegerile.

 

Rep: Deputatul Popeangă spunea într-un interviu acordat revistei Polemika că PSD-ul riscă să devină a treia forţă politică în România?

 

R.A.: Ştie dânsul ce spune! În ceea ce ne priveşte avem preocupări permanente, şi mă refer aici la structura pe care o avem la nivelul judeţului Gorj, în a ne întări rândurile. În sondaje noi am plecat de pe poziţia a treia şi aceasta ne obligă să facem risipă de energie. S-ar putea întâmpla alţii să se considere acolo în vârf un pic feriţi de pericolul cuiva venit din urmă. Noi sperăm să prindem un fuleu foarte bun şi chiar să prindem pe cei care îi avem în faţă. În momentul în care reuşeşti să alergi foarte bine şi îţi dozezi şi efortul foarte bine reuşeşti să şi câştigi o cursă, chiar dacă e mai lungă.

 

Rep: Putem exclude de la început o aşezare a forţelor politice cu Băsescu preşedinte şi PSD şi PNL la guvernare?

 

R.A.: Este un puct de vedere personal, dacă va avea un nou mandat preşedintele Băsescu sunt convins că primul ministru va fi din partea PDL-ului. Nu cred că va discuta, mai ales că el a avut o experienţă nefericită în ceea ce priveşte guvernarea cu primul ministru în persoana domnului Tăriceanu şi nu cred că îi convine să mai aibă o astfel de experienţă. O guvernare pe care domnul Tăriceanu a reuşit să o ducă la bun sfârşit în condiţiile în care Partidul Naţional Liberal nu a scăzut, din contră a crescut. În această conjuctură cred că Băsescu nu va permite ca primul ministru să fie din alt partid. In ceea ce priveşte Partidul Naţional Liberal sau Partidul Social Democrat cred că se poate discuta aceast aspect.

 

Rep: Dumneavoastră, personal, aţi afirmat că vă doriţi o coaliţie cu PSD-ul?

 

R.A.: Am afirmat acest lucru şi eu îl fundamentez pe ceea ce s-a întâmplat până acum şi s-a întâmplat corect. Din păcate am şi în PDL multe cunoştinţe, buni prieteni, dar politic vorbind, acest lucru e greu şi l-am trăit pe propria noastră piele. E greu să creezi o colaborare la nivel de structuri politice, cel puţin teritorial.

 

Rep: PNL-ul joacă o carte importantă acum, la 20 de ani de la Revoluţie în România. Se simte o conturare, o aşezare a electoratului liberal.

 

R.A.: Mai mult decât atât, îmi amintesc pe la începutul anilor 2000 ne gândeam cu groază dacă nu reuşim să ajungem la pragul electoral. Acest partid a crescut de jos şi a ajuns să fie a treia forţă politică naţională. Este un partid care are tradiţie în spate, care are o istorie de calitate, care a trudit din greu ca să ajungă unde este acum. Când atingi o performanţă, este mai uşor să ajungi la acea performanţă decât să o păstrezi. Suntem un partid care are posibilităţi de creştere, doctrina noastră şi ceea ce gândim noi că trebuie făcut au un larg ecou în rândul oamenilor.

 

Rep: Ca orice pădure mai aveţi şi dumneavoastră uscături de care trebuie să scăpaţi pentru că acestea v-ar putea împiedica să creşteţi.

 

R.A.: Sunt şi la noi excepţii, sunt în toate partidele, situaţii de sincopă sau paradoxuri dar am mai trecut prin astfel de situaţii şi în timp Partidul Naţional Liberal a reuşit să-şi limpezească apele.

 

Rep: Revenind la judeţul Gorj, noua companie energetică, frumoasa din pădurea adormită,  va avea sediul central la Bucureşti. Noi ar trebui să ne mulţumim cu o sucursală minieră.

 

R.A.: Nu putem să discutăm despre perspectivele judeţului Gorj fără să luăm în cancul mineritul şi energia, indiferent că este vorba de energie provenită din termocentrale sau din acumulările hidro. Este cea mai importantă valenţă economică la nivelul judeţului Gorj şi tocmai pentru acest lucru orice strategie de perspectivă pentru acest judeţ include aceste activităţi. Există o modă în momentul de faţă, cum bine ştim, marii producători de petrol şi gaze naturale la nivel internaţional, mă refer aici la ţările arabe, şi-au dat seama că resursele lor nu sunt inepuizabile şi fac investiţii în momentul de faţă în surse alternative de enrgie. Îşi permit să facă acest lucru fiindcă şi-au vândut foarte bine marfa şi au disponibilităţi financiare enorme care le permit să facă aceste investiţii. În Gorj de foarte mult timp se exploatează din punct de vedere enrgetic cărbunele, nu reuşim nici să redobândim nici măcar terenurile care erau arabile, păduri cu un anumit potenţial de exploatare în domeniul respectiv. Din această cauză e posibil să ajungem la un moment, când aceste rezerve se vor epuiza, să nu fim în stare să punem nimic în loc. O gestionare a acestor activităţi din interiorul judeţului Gorj mi se pare cât se poate de nimerită pentru că noi suntem cei afectaţi. În momentul în care vom epuiza aceste resurse va trebui să punem ceva în loc pentru oamenii de aici. Având în vedere că majoritatea acestor obiective de interes naţional, mă refer la Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari, Barajul de la Valea Sadului, acela care nu este finalizat şi care este foarte important din punct de vedere energetic, toate acestea se pot dirija, se pot pune în valoare mai bine având sediul acestei societăţi în Târgu-Jiu. Avâns în vedere motivaţiile de mai sus, obiectiv vorbind, aşa ar trebui să fie.

 

Rep: Credeţi că politicul din Gorj are viziune, are proiecte pe termen lung în domeniul mineritului şi energiei?

 

R.A.: O activitate în momentul în care îţi propui să o înlocuieşti cu alta nu se face peste noapte, resursele se pot termina peste noapte dacă nu ai o strategie.

 

Rep: Consideraţi că avem oameni capabili, oameni vizionari care pot face ca aceste lucruri să se transforme în realitate?

 

R.A.: Da, cred că există. Sunt convins că sunt oameni cărora le pasă de acest lucru fiindcă au familia de nu ştiu câte generaţii aici în Gorj şi tot aici vor să rămână. Este o competiţie între noi, generaţia de astăzi, şi cei care vor veni, generaţiile de mâine, ca să nu plece din Gorj. Este o competiţie legată de atractivitatea acestui judeţ din punct de vedere economic, să aibă posibilitatea să lucreze, să câştige, şi pe noi acest lucru ne obligă de acum. Acum trebuie luate aceste măsuri pentru ca mai târziu să existe posibilitatea ca Gorjul să aibă continuitate.

 

Rep: Când se va finaliza tronsonul de drum Filiaşi – Sadu? S-a reziliat contractul cu firma ungurească?

 

R.A.: Încă nu este reziliat contractul cu firma din Ungaria. Eu am avut o discuţie chiar zilele trecute cu domnul director Leuştean de la Direcţia de Drumuri Naţionale de aici, ne interesează în mod direct, şi nu numai pe noi, pe toţi cetăţenii din judeţul Gorj care călătoresc pe această arteră ce separă practic judeţul în două, uneşte nordul cu sudul judeţului. Dacă pe tronsonul pe care lucrează spaniolii lucrurile se desfăşoară să spunem bine, cu toate că şi acolo s-a obţinut o amânare de 300 de zile a termenului, pe tronsonul  Rovinari – Sadu mai degrabă nu se lucrează. Din informaţiile pe care le deţin încă nu s-a reziliat acest contract, aşteptăm în zilele care urmează un deznodământ pentru a şti ce se întâmplă cu acest drum. Există un mare semnal de alarmă şi un mare semn de întrebare lansat de către cei care lucrează la Complexul Energetic Rovinari pe perioada iernii. În situaţia în care nu se va rezolva măcar tronsonul Târgu-Jiu – Rovinari se va pune sub semnul întrebării prezenţa oamenilor la serviciu, la complex. Drumul este extraordinar de greu, sunt două tronsoane extraordinar de dificile în această zonă.

 

Rep: De ce se tergiversează lucrurile atât cu rezilierea contractului, am înţeles că trebuia reziliat până acum?

 

R.A.: Acest contract a fost încheiat la nivelul Ministerului Transporturilor. Încă din perioada fostei guvernări au fost atenţionări făcute din partea Consiliului Judeţean legat de modul în care se lucrează pe cele două tronsoane. Dacă pe tronsonul de drum pe care lucrează societatea spaniolă s-a observat un oarecare eveniment în ceea ce priveşte tronsonul celălalt lucrurile stau la fel din anul 2008 şi până acum. Nu a existat niciun fel de îmbunătăţire în ceea ce priveşte ritmul de lucru, stadiile fizice pe care le-a atins această societate iar toate acestea au culminat cu retragerea constructorilor de acolo.

 

Rep: Am înţeles că aţi făcut o documentaţie pe care aţi trimis-o la minister.

 

R.A.: Exact. Domnul preşedinte Călinoiu a luat legătura şi cu domnul ministru Berceanu legat de acest aspect şi aşteptăm să ia o decizie. Din păcate nu se mai poate aştepta prea mult fiindcă bate la uşă timpul friguros şi ne va da total peste cap această arteră. Din păcate sunt cele mai importante artere de legătură între Târgu-Jiu şi două oraşe ale judeţului: Bumbeşti-Jiu şi Rovinari.

 

Rep: Am înţeles că în spatele contractului s-ar afla un important politician ungur.

 

R.A.: Nu cunosc astfel de detalii. Dacă ar fi să fim verticali, corecţi, nici nu văd ce însemnătate ar trebui să aibă treaba asta vis-a-vis de investiţia care trebuia să se facă...

 

Rep: Însemnătatea este că nu se reziliază contractul! Există o presiune acolo, de lucrurile nu merg...

 

R.A.: De acord, dar acest lucru n-ar trebui să reprezinte o piedică, un obstacol în luarea unei decizii de către ministrul transporturilor pe masa căruia au apărut toate aceste informări pe care noi le-am făcut şi facem intervenţii în a se rezolva această situaţie absolut delicată. Va fi un dezastru, o aventură să mergi la iarnă pe aceste două drumuri: Târgu-Jiu – Rovinari, Rovinari – Târgu-Jiu – Bumbeşti-Jiu.

 

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.