sigla polemika

Anul I (IV)   Nr. 78   
radio gorj
mica publicitate
Adauga anunțul tau GRATUIT și el va apărea și în ediția tipărită CLICK AICI

citeste polemika online

Polemika online: CLICK AICI

Arhiva tiparita: CLICK AICI

Tadio Targu Jiu

Trivoli

Eltop

sport in gorj

acces tv

acces tv

ziare

partener mediafax
Noul brand al României – sultanismulNoul brand al României – sultanismul

Abuzul, discreționarismul și oportunismul făceau deja parte din peisajul românesc. Ne obișnuisem cu el în politică, iar societatea s-a aliniat la “noua ordine mioritică” și a îmbrățișat cu mult zel același gen de comportament. Astfel, minciuna, tupeul, furtul au devenit job-uri naționale ...

Manţog – trântă verbală cu RușețManţog – trântă verbală cu Rușeț

În prag de campanie electorală, fostul lider al PDL Gorj, Ionel Manţog, atacă dur conducerea  organizaţiei după plecările din ultima perioadă. Consilierul judeţean se aştepta ca filiala de la Gorj să aibă probleme având în vedere că în ultimul an nu a existat comunicare.

Interviuri • Rusoaica Alesia, „prinţesa ceaiurilor”

Rusoaica Alesia, „prinţesa ceaiurilor”
de Mihai VULPE
Vizionari: 544
10 Decembrie 2010 Ora: 08:44

Reporter: Cum ai ajuns în România?

Alesia Groza: Mă cheamă Alesia Groza, am 28 ani şi sunt de origine rusoaică. În România am ajuns acum doi ani din Franţa, unde am făcut facultatea de limbi străine şi geopolitică. În Franţa l-am întâlnit pe Claudiu, acum soţul meu, care este roman din Târgu-Jiu.

Rep.: Te-ai gândit şi la alte idei de afaceri până la aceasta ceainărie?

A. G.: Am avut o idee să fac un fel de „English club” sau „French club”, unde să se vorbească alte limbi decât româna. Este un fel de club, unde oameni poate se practica limbi străini. Dar deocamdată am lăsat idea asta pentru că nu am avut cunoştinţe foarte bune de limbă romană. Ideea cu ceainăria a venit printr-un hazard. Aici ceaiurile se cumpără de obicei din Plafar şi sunt în pliculeţe, fără gust şi cu dedicaţie de „boală”.

Am primit un cadou de ceai vărsat rusesc de la familia mea... şi aşa a venit şi ideea: de ce să nu deschidem un magazin specializat în ceaiuri, cafea şi tot ce este în legătura cu acestea? Pentru mine, este o afacere artistică şi frumoasă, care mi-a permis să găsesc mulţi prieteni şi cunoştinţe.

Rep.: Câte feluri de ceaiuri ai? Şi câteva cuvinte despre ele…

A. G.: Momentan avem doar 48 tipuri de ceai: ceai negru (6 feluri), ceai verde (15 feluri), ceai alb Pai Mu Tan, Rooibos (6 feluri), Mate, infuzii de fructe (8 feluri) şi din plante, amestec ceai verde cu ceai negru etc. Sunt ceaiuri naturale, fără conservanţi sau coloranţi. Câteodată persoana este surprinsă: „De ce ceaiurile vărsate au un miros aşa de puternic, iar în pliculeţe nu?”. Este simplu, în pliculeţe sunt plante sau fructe măcinate sub formă de praf, în ceaiurile vărsate sunt fructe şi flori întregi, pe care le puteţi vedea şi mirosi. La noi, persoana ştie ce cumpără. În plus, toate fructe din ceaiuri sunt comestibile. Avem inclusiv un ceai special pentru copii, şi pentru adevăraţi gurmanzi – ceai cu ciocolat[. Fiecare ceai are denumire lui. De exemplu: 1001 nopţi, Somn Dulce, Floarea Tropicală, Livada de vişine, Boston, Magic Tea, Sahara şi multe alte.

Ceaiul a apărut prima dată în China şi provine din planta „Camelia Sinesis”. În China ceaiul a fost băutura şi a împăraţilor şi a ţăranilor. Există multe legende despre cum a fost descoperit ceaiul. Prima spune că, într-o zi, împăratul chinez Shen Nung a fost obosit de muncă, aşa că a făcut un foc sub un copac pentru a încălzit nişte apă. În vasul cu apă au căzut câteva frunze din copac, când a gustat apa, a constatat că era dulce şi amară în acelaşi timp şi a băut-o pe toată. După aceea s-a simţit revigorat şi mai treaz. Şi-a dat seama că a descoperit o plantă nouă şi folositoare şi s-a hotărât s-o studieze mai bine. De aici ceaiul a fost numit „cha’a”, cuvânt care, în scrierea chinezească, înseamnă a testa, a verifica sau a investiga.

Mai există o poveste, unde personajul central este Bodhidharma, un călugăr indian budist. Poveste spune că, în timpul unei meditaţii de şapte ani, Bodhidharma a adormit. Când s-a trezit, s-a supărat foarte tare pe sine şi, pentru a nu mai adormi şi-a tăiat pleoapele. Se spune că în locul în care acestea au căzut, au crescut două plante de ceai.

Rep.: Este adevărat că fiecare ceai este bun pentru o anumită afecţiune?

A. G.: Da, este adevărat, dar trebuie să fie băut în mod regulat. De exemplu, ceaiul negru este bogat în potasiu, iod, fosfor, fluor, vitaminele B1, B2, C, PP şi K şi este recomandat îndeosebi pe perioada iernii, acesta îmbunătăţeşte rezistenţa la frig şi ajută corpul să îşi păstreze resursele de energie. Ceaiul negru conţine cafeină, dar mult mai puţin decât cafeaua. Şi este considerat ca un bun înlocuitor de cafea. Ceaiul verde ajută la reducerea riscului de a face cancer. Antioxidanţii din ceaiul verde sunt de 100 de ori mai eficienţi decât vitamina C şi de 25 de ori mai buni decât vitamina E. Ceaiul verde ajută la digestie, scade colesterolul şi este un bun antioxidant. Ceaiul roşu, Rooibos, calmează şi induce un somn liniştit atât copiilor, cât şi mamelor. Este perfect contra durerilor de cap sau stărilor de nervozitate. Este foarte bun împotriva colicilor abdominali, insomniei, alergiilor alimentare, crampelor stomacale şi eczemelor. Şi nici nu trebuie îndulcit suplimentar, pentru că are un gust natural plăcut. Cercetătorii au descoperit că ceaiul rooibos are proprietăţi antialergice, antibacteriale, antispasmodice, antivirale, antioxidante, previne îmbătrânirea prematură, are puţin tanin, este bogat în minerale şi este anticancerigen. Mineralele conţinute sunt cupru, fier şi potasiu, calciu, fluor, zinc, mangan şi magneziu. Cercetătorii japonezi au numit acest produs ceaiul vieţii lungi.

Ceaiul alb a fost folosit drept medicament timp de secole. Datorită cantităţii mari de antioxidanţi, ceaiul alb poate distruge în câteva minute un număr foarte mare de viruşi şi bacterii, având efect antimicrobian. În plus, ceaiul alb protejează, înfrumuseţează pielea şi îi oferă un aspect radiant dacă este consumat cu regularitate.

Rep.: Care este mitul ceaiului englezesc?

A. G.: Contrar ideilor pe care le are toată lumea, nu englezii au fost primii europeni care au descoperit ceaiul, ci olandezii şi portughezii. Englezii au început să bea ceai în aşa-numitele case de cafea, nişte cafenele în care femeile nu erau admise şi în care ceaiul a pătruns datorită recomandărilor medicilor. Abia în 1717, Thomas Twining a deschis o ceainărie, un loc în care se putea cumpăra, degusta şi bea ceai şi unde femeile au fost admise. În aceeaşi epocă, cuplul regal a contribuit la publicitatea făcuta ceaiului: soţia regelui Charles al II-lea, originară din Portugalia, obişnuită să bea ceai la orice oră din zi, a lansat „moda” în întreaga Curte engleză. Peste doar câţiva ani, regina Anne Stuart a recunoscut ceaiul ca fiind băutura naţională a Angliei. Aşa s-a ajuns ca, în Anglia, pentru o „livră” de ceai ieftin, un muncitor să plătească tot cam cât câştigă pentru o săptămâna de muncă. Din cauza taxelor excesive, s-a făcut şi contrabandă cu ceaiul; pedepsele erau dure pentru cei prinşi, ajungând chiar în închisoare pentru mulţi ani; aceste măsuri şi lipsa ceaiului au făcut ca acesta să-şi cucerească drepturile şi valoarea de azi. Bineînţeles, soluţiile pentru publicul de rând au apărut, soluţii mai ieftine, care să satisfacă cerinţa populaţiei, una dintre ele a fost inventarea ceaiurilor la pliculeţe, al căror preţ era şi a rămas mult mai mic faţă de cel al ceaiurilor vrac.

Consumul de ceai a început în Anglia, cu 30 tone în 1701, şi a crescut la 6.800 tone în 1791. Nu există familie în Anglia care să nu aibă câteva sortimente de ceai în casă, iar ora de după-amiaza special rezervată pentru a bea ceai a rămas un prilej de întâlnire cu prietenii sau de singurătate impusă pentru meditaţie şi linişte.

Rep.: Ce îţi place la romani şi ce nu?

A. G.: Românii sunt oameni deschişi, optimişti, veseli, primitori şi cărora le place să sărbătorească în orice prilej. Când este vorba de afaceri şi acţiune, românii, pot să spun că nu sunt punctuali şi nici parolişti. Spre deosebire de alte ţări europene, aici aveţi o birocraţie foarte dezorganizată iar dacă nu eşti român, devine mult mai complicat. Un reproş şi o constatare tipică târgujiană sunt preţurile pe chirii, în multe cazuri acestea sunt mai mari decât la Paris! Soţul meu a plătit pe Champs Elysee 800 euro lunar pentru un spaţiu comercial, iar aici, în Târgu-Jiu, suma de 500 euro pentru 20 metri pătraţi se pare că este chiar mică, unii cerând sume astronomice pentru spaţii care n-ar valora, în Paris, mai mult de 150 euro! Pare prea exagerat, dar este adevărat iar pentru mine este greu de înţeles!

Rep.: Vrei să rămâi aici în ţară?

A. G.: Deocamdată nu ştim exact. Totul depinde cum se dezvoltă afacerea noastră. Trebuie să luptăm până la capăt. Aş vrea să rămânem, pentru că m-am obişnuit în oraşul acesta şi am reuşit să-mi fac mulţi prieteni de valoare. Ar fi trist şi păcat să plecăm după tot ce am făcut!

Rep.: Odată la cât timp îţi vezi familia?

A. G.: Plecăm în vacanţă la părinţii mei, o dată pe an, de obicei vara. Aşa am posibilitatea să petrec mai mult timp cu familia mea.

Rep.: De ce ar trebui oamenii să bea ceai?

A. G.: Oameni trebuie să bea ceai! Ceaiul este o băutură care are un gust foarte bun şi în plus nu dăunează sănătăţii, dimpotrivă, are multe efecte benefice. Ceaiul puteţi să-l beţi în orice anotimp, inclusiv vara. Arabii, în deşert, beau ceai fierbinte care împiedică deshidratarea. Cu orice ceai puteţi să faceţi un „ice tea” după gustul dumneavoastră şi sănătos. La noi, în magazin, pe fiecare pungă de ceai este scrisă şi o reţetă de „ice tea”. Ceaiul este un bun mod de socializare, este o ocazie frumoasă de întâlnire cu prietenii şi de petrecere a timpului.

Rep.: Câteva cuvinte despre ceainăria ta…

A. G.: La mine este mai ales magazin specializat în vânzarea de ceaiuri şi cafele, dar în acelaşi timp oamenii pot degusta oricare din gama noastră de ceai, pe loc! În prezent, noi căutăm un spaţiu convenabil pentru o ceainărie adevărată – ambianţă călduroasă, muzică de relaxare şi lectură bună. A început deja să se creeze o clientelă fidelă iar spaţiul actual nu ne permite să primim prea multe persoane în acelaşi timp. Facem tot posibilul să reuşim în cel mai scurt timp.

 

 

 

Social Bookmarking
comenteaza articolulKomenteaza articolul
Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta
Komentarii cititori:
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.
RECOMANDARI
POOL-ul SAPTAMANII

Credeți că vom ieși din criză până în 2012?

Voteaza
Va rugam asteptati...
PROMO MANIA
elvis

Casa vinului Targu Jiu

Lito Market

legaturi neprimejdioase Legaturi (NE)primejdioase

www.radiotargujiu.ro

WEB DESIGN si solutii software

Produse Naturiste

SEO monitor Branding, web design si strategie - Optimum Communication - Web development: A3D Studio
Follow us on Facebook