Interviuri • Victor Geogia: „Dacă poporul nu este pus la muncă, de unde relansare economică?”

„În condiţiile actuale, atragerea de fonduri europene este o acţiune extrem de dificilă. Birocraţia ne omoară. Ne descurajează total. Dosare peste dosare, hotărâri şi  zeci de birouri vizitate pentru obţinerea anumitor aprobări. Este mare mafie şi cu fondurile astea. Este uneori inuman şi imposibil de înţeles…”

 

Rep: A trecut aproape un an şi jumătate de când România se află, oficial, în criză financiară. Cum aţi traversat această perioadă?

Victor Geogia, primar com. Bengeşti: Eu de când mă ştiu am fost în criză. Niciodată nu am avut bani să fac tot ceea ce aş vrea. Mereu am strâns bani. În perioada de iarnă m-am chinuit un pic pentru ca în primăvară să pot face câte o lucrare. Aceeaşi chestie o fac şi în ziua de astăzi. Nu este neapărat criză. E o perioadă dificilă şi prost gândită. Poporul a uitat ce înseamnă a munci şi iată unde am ajuns. Decizii luate după bunul plac şi cam atât. Hotărârea de a nu mai subvenţia agricultura este una dintre deciziile despre care vorbeam. Ori câţi ţărani sunt pricopsiţi? Aceştia nu au avut niciodată o stare materială ieşită din comun. Noi luăm grâu de la unguri, când, de ce să nu recunoaştem, ar fi condiţii să-l obţinem pe teren propriu. Numai că românului nu i se mai oferă posibilitatea să muncească. Pe nimeni nu mai interesează soarta actuală a ţării.

 

Rep: Bugetul pentru 2010 cum se prezintă?

Victor Geogia: Slabe semnale. De exemplu, am cerut pentru drumuri 10 miliarde şi ni s-au alocat 870 de milioane.

 

Rep: Cum arată bugetul propus de instituţia dumneavoastră?

 

Victor Geogia: Pentru obiectivele stabilite aveam nevoie de 60 de miliarde. Aceasta este suma pe care am cerut-o. Din păcate nu ni s-a alocat nici jumătate din valoarea bugetului propus. Eu îi cred pe guvernanţi că nu au de unde. Vina este însă a lor, nu a noastră. Dacă poporul nu este pus la muncă, de unde relansare economică?

 

Rep: Proiectele susţinute cu fonduri europene nerambursabile par a fi cam singura soluţie în această perioadă. Aveţi astfel de proiecte în derulare, sau poate finalizate?

 

Victor Geogia: Este mare mafie şi cu fondurile astea. Avem două proiecte în derulare.  Este vorba despre o lucrare de asfaltare şi una de alimentare cu apă.

 

Rep: Şanse de reuşită…

 

Victor Geogia: Am reluat lucrul la cel de alimentare cu apă. Nu ne-a ieşit debitul scontat. După diagrama specialiştilor a ieşit mai puţin cu un litru/secundă, faţă de valoarea stabilită. Am schimbat amplasamentul pentru a remedia problema şi sperăm să ne atingem scopul propus.

 

Rep: Cât de dificilă este această activitate de a atrage fondurile europene?

 

Victor Geogia: În condiţiile actuale, atragerea de fonduri europene este o acţiune extrem de dificilă. Birocraţia ne omoară. Ne descurajează total. Dosare peste dosare, hotărâri şi  zeci de birouri vizitate pentru obţinerea anumitor aprobări. Este uneori inuman şi imposibil de înţeles. Am făcut un proiect pe măsura 322. M-am implicat direct, am alergat după aprobări, drumuri făcute până la Craiova. După trei luni de muncă continuă, în data de 17 decembrie

l-am depus. Acesta a fost primit şi după ce a trecut prin toate etapele, după ce a fost multiplicat şi chiar legat potrivit standardelor, nu a mai fost aprobat.

 

Rep: Obiectul proiectului…

 

Victor Geogia: Era un proiect de 2.5 milioane de Euro şi viza modernizarea unuia dintre drumuri, reabilitarea primăriei şi înfiinţarea unui centru social. Proiectele, trei la număr, m-au costat aproximativ 800 de milioane. Numai că în mai puţin de zece minute li s-a stabilit soarta...era nevoie de Ordinul Arhitecţilor din România, ordin despre care până în acel moment nimeni nu a precizat absolut nimic. Am fost complet dezamăgit. Am reluat etapele, dar până să obţinem acest ordin s-a dus şi cea de-a doua sesiune şi am pierdut totul.

 

Rep: Personal de specialitate pentru întocmirea acestor proiecte…

 

Victor Geogia: Din păcate nu avem şi nici posibilitatea de a angaja nu există. Lucrăm cu proiectanţi din exterior şi colaborăm cu firme de consultanţă. Şi cu specialişti şi este foarte greu, dar vă daţi seama ce ar însemna lipsa muncii acestora?!

 

Rep: Cum a fost anul 2009 pentru comuna dumneavoastră din punct de vedere al realizărilor?

 

Victor Geogia: A fost un an bun. Secretul este următorul: am avut o rezervă din fondul de rulment din anul 2008, în valoare de aproximativ patru miliarde de lei. Cu aceşti bani am reuşit să dau drumul la una dintre lucrările de asfaltare şi să duc la bun sfârşit doi kilometri de asfalt. De asemenea am continuat alimentarea cu apă, pentru care am avut la dispoziţie nu mai puţin de 13 miliarde. Apoi, am finalizat de asfaltat drumul din satul Bengeşti de Jos şi am modernizat un drum care, după cum şi oamenii de acolo o spun, niciodată nu a fost reabilitat, este vorba de cel de la Bălceşti Sus. Totodată, în anul 2009 am făcut o bază sportivă şi am modernizat o şcoală din Bengeşti de Jos.

 

Rep: Dacă ar fi să vă reproşaţi ceva,  care ar fi acel lucru?

Victor Geogia: Faptul că nu am putut să dăm drumul la apă este o nereuşită. Cred că trebuia să fim mai impulsivi.

 

Rep: În domeniul culturii şi al sănătăţii aţi reuşit să realizaţi ceva pe parcursul anului trecut? Planuri de viitor în aceste două direcţii?

 

Victor Geogia: Am modernizat dispensarul de la Ciocadia şi urmează să ducem la bun sfârşit alimentarea cu apă. O să mai schimbăm tocăria acolo unde este cazul, căci vorba aceea, cabinetul medical trebuie să fie o emblemă pentru comună, ci nu un grajd de vaci.

 

Rep: Pleacă tinerii din comună?

 

Victor Geogia: Aici nu mai au nici o şansă de a-şi asigura un trai decent. Dacă se merge în acest ritm, nu întrevăd nici un viitor pentru ei în comuna asta. Majoritatea sătenilor sunt vârstnicii. Restul sunt plecaţi în ţară şi de ce nu peste hotare. Chiar dacă nu fac mare lucru nici acolo, pot cel puţin să trăiască cât de cât normal.

 

Rep: Cum colaboraţi cu cetăţenii de etnie rromă?

Victor Geogia: În comuna noastră sunt aproximativ 500 de astfel de persoane. Este foarte dificil să „lucrezi” cu ele. Neajunsurile au înrăutăţit situaţia. Dacă în urmă cu ceva timp simţeam că am o autoritate deplină asupra lor, acum nu mai este cazul să vorbim despre acest lucru. Lipsurile materiale şi financiare îi „îndeamnă” să-şi sustragă anumite bunuri. O fac în stilul lor şi nu vor să înţeleagă atunci când vrei să le dai un sfat. Mulţi dintre ei nu au avut nici măcar lemne pentru foc. Părerea mea este că societatea este de vină pentru lipsa lor de educaţie şi pentru felul în care ei, vrând nevrând, sunt nevoiţi să trăiască. Nu zic că ei nu sunt vinovaţi. Sunt în primul rând foarte vinovaţi pentru că au pretenţia să li se respecte drepturile, fără să conştientizeze că au şi responsabilităţi. Refuză ideea de a munci.

 

Rep: Această chestiune nu poate fi speculată şi gândită în favoarea lor? Există posibilitatea de a obţine anumite sume de bani de la fundaţii, asociaţii sau chiar de la Uniunea Europeană, pentru derularea unor programe în acest sens. Aţi încercat şi această variantă?

 

Victor Geogia: Am încercat cu un proiect, dar nu am reuşit. Era vorba despre înfiinţarea unui centru social. Ne doream ca şi ei să aibă posibilitatea de a fi educaţi, să-i antrenăm practic în fel de fel de activităţi. Sunt foarte dificili şi nu prea înţeleg importanţa evenimentelor pe care le-am susţinut la nivelul comunei. Am chemat şi Doina Gorjului, am întreprins acţiuni culturale, pentru care însă nu a existat gram de receptivitate. Pe lângă faptul că este o naţiune leneşă, nu este nici chibzuită şi nici educată.

 

Rep: În aceste condiţii, cred că foarte multe persoane de etnie rromă beneficiază de ajutor social…

Victor Geogia: Mai mult de jumătate dintre beneficiarii acestor indemnizaţii, sunt rromi. Şi numărul cererilor este în continuă creştere. Încercăm să îi ajutăm, deşi în acest an o să fie foarte greu, ţinând cont de valoarea bugetului alocat.

 

Rep: Probleme legate de mediu…

 

Victor Geogia: Nu am avut niciodată probleme mari pe acest sector. Acum stăm mult mai bine şi la capitolul selectarea gunoiului. Am împărţit acele pubele şi ulterior am observat utilitatea lor. Pentru fiecare gospodărie am dat două recipiente. Am rugat cetăţenii să nu arunce altceva în afară de materiale plastice şi hârtie, idee care în general se respectă.

 

Rep: Ca o concluzie, spuneţi-mi vă rog, ce pot învăţa administraţiile locale după ce parcurg astfel de perioade dificile?

 

Victor Geogia: În primul rând, administraţiile locale învaţă să cheltuie doar pentru strictul necesar. Contează fiecare leuţ şi nu li se mai permite să-şi facă de cap. În cel de-al doilea rând acestea au fost nevoite să ia decizii extrem de importante. Altfel spus, să aleagă cele mai bune variante şi la cele care se poate, să renunţe sau să le amâne. Acest lucru se întâmplă şi în instituţia noastră. Am fost nevoiţi, din cauza lipsei banilor, să ne stabilim priorităţile şi să renunţăm la multe investiţii prognozate. Va veni şi vremea lor şi ne vom ocupa aşa cum se cuvine de toate acestea.

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.