Kultural • Bibliotecile Gorjului, fără parale

Bibliotecile publice se confruntă cu problemele pe care le au acum multe dintre instituţile de cultură din ţară: spaţii improprii, subfinanţare şi personal insuficient. Şi asta chiar dacă, bibliotecile publice municipale, orăşeneşti şi comunale sunt subordonate consiliilor locale, care ar trebui să asigure banii pentru salariile angajaţilor, achiziţii de carte şi acoperirea altor cheltuieli de funcţionare. În ciuda acestor prbleme, în unele localităţi, cetăţenii sunt avizi de carte şi preferă să citească pe ,,împrumut” deoarece nu mai au banii necesari să cumpere volumele atât de dragi.

Situaţia cea mai gravă este cea a bibliotecilor comunale, care, în majoritate, funcţionează în clădirile căminelor culturale, unele chiar în sediile primăriilor, fondul de carte este vechi, iar bibliotecarul, dacă există, este folosit de primărie ca operator de calculator, pompier de ocazie, pentru a face muncă de secretariat sau pentru a măsura terenuri pentru retrocedare. De asemenea, nu puţine sunt situaţiile în care primarii din mediul rural refuză să asigure posturi de bibliotecari, motivând cu lipsa resurselor bugetare, astfel încât uşile bibliotecilor rămân zăvorâte. Potrivit directorului Biblotecii ,,Christian Tell”, din Târgu-Jiu, în unele judeţe, cum este Bihorul, mai funcţionează doar o jumătate din numărul bibliotecilor existente în 1989. ,,Sunt însă şi judeţe, precum Braşov sau Vaslui, în care există o bibliotecă în fiecare localitate. Deşi, în special, în mediul rural se citeşte din ce în ce mai puţin, numărul cititorilor care trec zilnic pragul unei biblioteci se ridică, în unele cazuri, la câteva sute. La noi e puţin mai bine”, a menţionat şefa bibliotecii.

La mâna primarului

Cele 61 de biblioteci comunale din judeţul Gorj se află, potrivit directorului Bibliotecii Judeţene ,,Christian Tell”, Alexandra Andrei, din toate punctele de vedere, ,,la mâna” primarilor. Instituţiile respective sunt finanţate de consiliile locale, atât în ceea ce priveşte plata bibliotecarilor, cât şi achiziţiile de cărţi. Majoritatea bibliotecilor comunale funcţionează în clădirea căminelor culturale, unele chiar în sediile primăriilor, spaţii destinate special acestora fiind construite, până în prezent, numai la Prigoria şi Hurezani.
Gorjul deţine 70 de biblioteci publice, dintre care una judeţeană, în Târgu Jiu, una municipală, în Motru, şapte orăşeneşti şi 61 comunale şi un fond de carte de aproape un milion de volume.

Cărbuneştenii dau cu sapa la bibliotecă

Înfiinţată pentru prima dată în 1953, biblioteca din oraşul Târgu-Cărbuneşti a atras la studiu pe marea majoritate a localnicilor. De vârste diferite, cărbuneştenii au asaltat spaţiul cultural în perioada comunistă pentru că televizorul, cutia de lemn cu imagini, nu le oferea prea multe satisfacţii. În ultima perioadă, agricultorii au devenit cei mai activi cititori şi vin să studieze aici, spre uimirea biblotecarilor, deoarece solicită vechiile cărţi puse de mult la păstrare.

Mutată, ca ţiganul cu şatra, dintr-un spaţiu în altul, biblioteca orăşenească a fost găzduită într-o casă particulară, apoi în partea veche a oraşului la clubul elevilor, clădire de patrimoniu cultural, ca în urmă cu 19 ani să devină ,,baroneasă mare” în incinta primăriei din oraş. Biblioteca dispune acum de 33 000 de volume de diverse tipuri, tratate, beletristică, poezie şi stiinţe exacte. Anual, biblioteca se bucură de 1700 de cititori activi, de vârste diferite. Cărţile sunt achiziţionate cu bani de la bugetul local, primăria fiind forul tutelar, din punct de vedere financiar, al instituţiei culturale. Din fericire însă, criza nu a atins bibloteca, iar banii au ajuns măcar pentru acoperirea necesarului. ,,Avem tot ce este necesar cel puţin pentru cererile cititorilor noştri. Lumea cere în general beletristică dar în ultima perioadă, spre uimirea noastră, suntem nevoiţi să scoatem cărţi vechi din depozit pentru că se cer la raft. Este vorba despre tratate de agricultură ori cărţi de specialitate în acest domeniu”, a declarat biblotecara Constanţa Buzea.

Orăşenii nu vor carte virtuală

Chiar dacă locuitorii oraşului Târgu-Cărbuneşti nu se ocupă cu agricultura, localnicii au devenit împătimiţi de acest domeniu. Orăşenii se înghesuie să îşi achiziţioneze terenuri în care îşi fac grădini ori îşi ridică vile pe care le înconjoară cu grădini de vis. Agricultura nu s-a învăţat însă la şcoală iar pentru deprinderea mânuirii sapei este necesar studiul în loc să caute cele necesare în bibloteca virtuală, cărbuneştenii preferă să împrumute cărţi de la bibliotecă şi se întorc după câteva zile şi solicită altele. Ultima donaţie de cărţi, care a mai acoperit cererea cărţilor de specialitate, a venit de la profesorul Ion Albăstroiu dar şi de la alţi scriitori care au donat fel de fel de volume pentru cititorii împătimiţi ai oraşului.

A.S.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta