Kultural • Câte ceva despre reviste şcolare
Scriu acest articol cu aproape o lună de întârziere, după ce, la Tismana, în condiţii optime de pitoresc şi… preparate culinare, un juriu perpetuu a decis şi a acordat premiile revistelor şi creaţiilor literare ale elevilor din învăţământul gimnazial şi liceal gorjean. Spre sfârşitul lunii mai, la Colegiul Naţional George Coşbuc din municipiul Motru, m-am convins că adolescenţii noştri exersează şi cultivă cu surprinzătoare însuşiri creative poezia autentică, în descendenţa unui neomodernism şi postmodernism bine temperat, echilibrat.
În numărul 21 al revistei România literară din 11 iunie 2010, în ultima pagină semnată de Cronicar, am fost informat că, în Moldova, apare o revistă făcută de elevi, cu titlul Alecart. Autorii acestei performanţe publicistice sunt elevi şi profesori din câteva licee ale judeţelor Suceava şi Iaşi. Pentru Cronicar, această revistă este o mare surpriză, o adevărată revelaţie menţinută de câţiva ani, redescoperită recent la un simpozion, după o metamorfoză uluitoare. Cronicarul este convins că această revistă miraculoasă reflectă efortul creator al unor elevi şi al unor profesori pasionaţi şi impulsionaţi de aspiraţii şi vocaţii literar - artistice, capabili să facă tot mai labile hotarele dintre adolescenţă şi maturitate. Asemenea elevi moldoveni se afirmă şi se impun ca veritabili cronicari, consacraţi, abordând domeniul artistic, filme, expoziţii de arte plastice, muzică şi literatură beletristică. Cronicile lor au opinii hermeneutice şi critice profesioniste, plasându-te într-o actualitate vivantă, surprinsă cu un nerv critic remarcabil. D-l Cronicar de la România literară remarcă profilul eclectic, într-un mod armonios, al revistei Alecart, ca şi ilustraţiile excelente, curajoase, menite să ne transfere în universul acrilicelor lui Hans Giger. De-a dreptul extraordinară şi frapantă i se pare simbioza între text şi imagine, fără a pomeni nimic despre poezia, proza scurtă sau eseul din paginile revistei. Este nominalizat în mod justificat elogios profesorul Emil Munteanu, redactorul revistei (de ce această funcţie nu revine unui elev excepţional?!) şi apoi evidenţiat uriaşul rol pe care un profesor îl poate juca pe traseul destinal al unui adolescent. Finalul informaţiei admirative semnate de Cronicar este entuziasmant: Alecart este o revistă culturală, nu doar literară, scrisă de adolescenţi, dar adresată prin calităţile ei celui mai select public.
Surprinderea mea este că revista Alecart ori n-a fost prezentată la competiţia revistelor şcolare, la nivel naţional, ori a fost învinsă în această confruntare loială de redutabilele şi inexpugnabilele reviste gorjene Cuget liber şi Murmurul Jilţului. Regret lacuna bibliografică în materie de reviste şcolare a d-lui Cronicar , care, ori nu ştie de existenţa, ori nu cunoaşte performanţa inegalabilă a acestor reviste şcolare gorjene.
Social Bookmarking













Legaturi (NE)primejdioase