Kultural • Costume ,,Tismana” pentru ansamblurile folclorice din ţară

Rămasă cea mai veche unitate de acest gen din judeţ, Cooperativa ,,Arta Casnică” de la Tismana a continuat tradiţia executării portului popular românesc dar şi covoarelor pentru care localitatea a devenit cunoscută şi peste hotare. Criza economică, care sperie autorităţile dar şi comercianţii din ţară, este ţinută la distanţă aici, deoarece conducerea cooperativei a ştiut să îşi păstreze vechii clienţi dar şi mâna de lucru specializată. Datorită abilităţii organizatorice de la ,,Arta Casnică”, toate costumele de scenă ale componenţilor ansamblurilor folclorice din ţară poartă doar marca ,,Tismana”.

Fondată la mijlocul secolului trecut, pentru a pune în valoare o tradiţie milenară, bine păstrată în toate satele de munte (portul popular românesc), Cooperativa ,,Arta Casnică” Tismana a reuşit să funcţioneze de aproape 60 de ani. În tot acest timp, mii de costume populare au ieşit şi ies încă din mâinile pricepute ale artiştilor angajaţi aici iar covoarele colorate, realizate în gherghef, le aduc faimă artizanilor din mica localitate gorjeană.

Vechime în decenii

Elena Moşoiu are 45 de ani dar lucrează la ,,Arta Casnică” de la vârsta de 20 de ani. ,,Lucrez artizanat de două decenii şi jumătate. Realizez feţe de masă, prosoape dar şi poşete. Nici nu mai ştiu câte obiecte am realizat în toţi aceşti ani”, a spus angajata, în timp ce realiza unul dintre obiectele de valoare care va fi expus apoi în magazinul unităţii. Alături de ea, la gherghef, lucrează zilnic şi Cornelia Sulea în vârstă de 55 de ani. ,,Am venit aici prima oară pe când eram elevă în clasa a VIII-a. Mi-a plăcut atât de mult ce trebuia să fac aici că am rămas. Sunt angajată de la vârsta de 14 ani”, a declarat femeia, în timp ce mâinile îi trebăluiau de zor. În aceeaşi încăpere în care se lucrează frumoasele covoare gorjeneşti munceşte şi Silvia Pleşa. Aşezată pe o băncuţă joasă, femeia, acum în vârstă de 54 de ani, povesteşte că în timpul activităţii sale a realizat kilometri de covoare. ,,Nu am timp să îmi mai lucrez câte ceva şi pentru mine pentru că, într-o lună de zile, zilnic petrec lucrând între opt şi zece ore”, a spus artista.

Croitor de costume populare

Într-o altă încăpere, situată la parterul clădirii aparţinând ,,Artei Casnice”, lucrează şi Gheorghe Bordânc. Aşezat la o maşină de cusut veche, dar încă destul de bună, bărbatul brodează pe o bucată de material câteva dintre motivele care vor împodobi o vestă populară bărbătească. ,,Lucrez aici de 38 de ani şi realizez atât lucrări de croitorie cât şi de broderie. Fac, în special, costume bărbăteşti”, declară Bordânc, atent la broderia pe care o realizează acul maşinii de cusut. În vârstă de 54 de ani, croitorul şi-a dedicat pentru el foarte puţin timp. Din acest motiv nu şi-a realizat decât câteva costume iar, deşi a făcut mii de veşminte populare, nu se poate mândri că a şi făcut măcar unul pentru el.

Investiţii viitoare

Ştefania Prună, preşedintele Cooperativei ,,Arta Casnică” Tismana, a declarat că unitatea va realiza în perioada imediat următoare şi nişte investiţii, iar de vreo disponibilizare de personal nici măcar nu se pune problema. ,,Deocamdată ne-a ocolit criza economică asta şi pentru că noi ne-am păstrat clienţii. Realizăm costumele populare pentru toate ansamblurile folclorice din ţară iar la o singură comandă avem de făcut cam 70 de astfel de costume. O parte dintre angajaţi lucrează acasă, le-am permis acest lucru pentru că femeile, în timp ce cos, brodează sau ţes, îşi mai fac şi câte o treabă prin gospodărie. Vom face şi investiţii aşa că putem spune că nu suntem momentan afectaţi de criza economică”, a declarat Ştefania Prună.

Cooperativă fruntaşă

Costumele tradiţionale executate la ,,Arta Casnică”, cunoscute pentru frumuseţea şi fineţea elementelor lor, pentru rafinamentul compoziţiilor decorative şi cromatice, ocupă un loc de frunte în colecţiile de patrimoniu ale ,,Muzeului Ţăranului Român”, ale altor muzee şi expoziţii din Bucureşti sau ale muzeelor de artă populară din Craiova, Râmnicu-Vâlcea sau Drobeta Turnu-Severin. ,,Arta Casnică” a obţinut diploma „Cooperativă fruntaşă pe ţară” în anii 1966, 1975 şi 1978.

Se numea ,,PARTIZANA”

Prin decizia nr.17/05.04.1950, Comisia de organizare a Cooperaţiei din Republica Populară Română (R.P.R.), aprobă înfiinţarea cooperativei „PARTIZANA” Tismana, principalul iniţiator fiind Traian Burtea în vârstă de 34 ani. La data de 27 aprilie 1950, actul constitutiv şi statutul de funcţionare devin, prin „Procesul verbal Nr.15”, acte juridice iar cooperativa porneşte la drum cu 27 de membri cooperatori şi 270.000 lei, valoare înainte de stabilizarea din 1952. La 12 martie 1950, este ales primul Consiliu de Conducere format din cinci persoane. La 31 decembrie 1950 erau deja 98 lucrători. În anul 1954, cooperativa îşi schimbă denumirea în Cooperativa ,,Arta Casnică” Tismana şi are sub contract 196 de lucrători.

A.STOICA

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.