Kultural • Emilia Comişel - drumul spre eternitate

În urma unei grele suferinţe, în dimineaţa zilei de duminică, 18 aprilie a.c., a trecut în eternitate prof. univ. Emilia Comişel, personalitate emblematică a etnomuzicologiei româneşti din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, şi a învăţământului muzical universitar din ţara noastră. Profesoara de notorietate internaţională a văzut lumina zilei la 28 februarie 1913, într-o familie în care muzica "era la ea acasă". A fost unul dintre cei şase copii ai renumitului institutor, dirijor şi profesor de muzică Gheorghe Comişel.

Strălucitul om de ştiinţă în domeniul Etnomuzicologiei, artist şi profesor, Emilia Comişel, ne-a părăsit. Rămâne în urma sa moştenirea bogată a unei pasionate munci de culegere, cercetare şi analiză multiplu disciplinară a creaţiei folclorice româneşti şi din sud-estul european, pe care a făcut-o cunoscută în patrimoniul cultural naţional, dar şi peste hotare. În calitate de folclorist a cules un bogat tezaur muzical românesc (peste 9000 de melodii) cuprinzând genuri rituale, genul epic - balada şi liric - doina, realizând valoroase sinteze analitice, estetice şi sociologice ale particularităţilor domeniului muzicii populare balcanice, dar şi din Canada şi America de Nord. Discipol apropiat al savantului Constantin Brăiloiu, Emilia Comişel a realizat o preţioasă restituire a gândirii întemeietorului Etnomuzicologiei, prin editarea completă a Operelor. Totodată, ca cercetător, a participat la numeroase congrese internaţionale de specialitate, devenind membru al prestigioaselor International Folk Music Council – Londra, International Musicological Society – Basel, Societe Francaise D’Anthropologie – Paris, Asociaţia Culturală Română, George Enescu – Montreal. Pentru meritele de etnomuzicolog a fost distinsă cu Ordine ale statului român, cu premii ale Academiei Române, Premii de creaţie ştiinţifică şi Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor din România. Timp de trei decenii, Emilia Comişel a fost un eminent profesor de Folclor al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, formând numeroşi artişti, cărora le-a deschis prin cursuri şi tratate, drumul cunoaşterii şi limbii artei muzicale folclorice româneşti. Despărţirea de o asemenea personalitate strălucită îndoliază profund întreaga comunitate muzicală universitară, colegii şi discipolii.

Emilia Comişel şi simpozionul internaţional ”Constantin Brăiloiu”

Am avut privilegiul de a o cunoaşte personal pe doamna Emilia Comişel, în vara anului 2008, când prof. univ. dr. Vasile Vasile de la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti i-a sugerat doamnei prof. Mihaela-Sanda Popescu să apeleze la Domnia-Sa care, cu siguranţă o va ajuta în derularea proiectului ce urma să prindă viaţă în noiembrie 2008, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la moartea întemeietorului etonomuzicologiei, savantul Constantin Brăiloiu şi a 50 de ani de viaţă ai Şcolii de Muzică şi Arte Plastice din Târgu-Jiu, respectiv, ediţia I a simpozionului internaţional ”Constantin Brăiloiu”, organizat la iniţiativa Liceului de Muzică şi Arte Plastice ”Constantin Brăiloiu” din Târgu-Jiu.

De o nobleţe deosebită, întreaga familie ne-a făcut o primire călduroasă, iar fiica Domniei-Sale, prof. dr. în muzică, Irina Dragnea, ne-a vorbit necontenit despre neobosita activitate a mamei sale, Emilia Comişel şi despre colaborarea cu Constantin Brăiloiu, sursa Operelor aşternute în cele VII volume, ale Biografiei despre C. Brăiloiu, a cărţii scrisă în colaborare cu Francisc Laszlo, ”Constantin Brăiloiu, partizan al etnomuzicologiei fără frontiere”, etc.,  valoroase scrieri rămase acum posterităţii.

Ni s-au pus la dispoziţie nenumărate lucrări în manuscris ale lui Constantin Brăiloiu, partituri şi alte lucrări unice pe care savantul i le încredinţase discipolului său, Emilia Comişel. Toate acestea, au contribuit la organizarea cu succes a simpozionului, fiind posibilă, totodată,  prezentarea în premieră a creaţiilor de muzică cultă ale lui C. Brăiloiu, dar şi organizarea unei expoziţii cu toate aceste lucrări.

Emilia Comişel tocmai suferise un atac cerebral, pare-mi-se al doilea, cărora, uimitor le supravieţuise la această vârstă înaintată, dovedindu-se o luptătoare înnăscută, iar la acel moment se străduia să îşi revină din pareza care îi afectase vorbirea.

La plecare, Irina Dragnea ne-a rugat să nu uităm să le mai facem câte o vizită, ori de câte ori ajungem la Bucureşti. Irina Dragnea a fost prezentă cu mare bucurie la prima ediţie a simpozionului amintit, Emilia Comişel exprimându-şi regretele neparticipării. De atunci, am păstrat legătura telefonică...

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta