Kultural • Garajele comunitare

Din fluxul de ştiri cu care ne invadează mass-media aflu că numărul câinilor din S.U.A. reprezintă un sfert din populaţia ţării şi că la Paris trăiesc mai mulţi câini decât oameni. Oare în Târgu-Jiu care o fi raportul? Nu ştim întrucât noi nu avem timp să facem statistici. Şi nu avem timp pentru că suntem tot timpul pe fugă. Fugim la serviciu, fugim de la serviciu, fugim să ne plătim facturile, să votăm, să nu ne muşte câinii… Suntem tot pe fugă. Şi în timp ce noi nu avem timp să-i numărăm, câinii comunitari se înmulţesc şi se organizează. Ce frumos sună "câini comunitari"! Adică sunt câinii noştri, ai comunităţii. Păi dacă sunt ai noştri, să avem grijă de ei. Şi Primăria are grijă de ei. Adică a încercat să găsească o soluţie onorabilă şi le-a creat un fel de adăpost numai al lor pe unde trec periodic, probabil pentru a-şi servi masa, după care revin la vechile lor locuri de hălăduială unde au treabă. Aceste adăposturi au stârnit atâtea discuţii încât se pare că nu este cea mai bună soluţie. Aş aminti aici numai aspectul economic al acestei probleme: construirea adăposturilor, hrana câinilor, plata celor care-i prind, îi păzesc, îi hrănesc, îi tratează de cei care nu pot avea urmaşi, combustibilul maşinilor care îi caută prin oraş şi alte cheltuieli care îmi scapă pentru moment.

În timp ce compartimentul "Câini comunitari" din cadrul Primăriei se ocupă de treburile specifice acestui compartiment, un alt compartiment "Garaje comunitare" din cadrul aceleiaşi Primării se ocupă cu dărâmatul. Aici se vede lipsa de comunicare între compartimentele Primăriei. Dacă cele două compartimente s-ar fi adunat într-o şedinţă de lucru comună ar fi ajuns uşor la o concluzie care sare în ochi. De ce să mai construim adăposturi pentru câini când acestea sunt gata construite: garajele. Acestea au fost înălţate pe banii cetăţenilor, şi în loc să mai cheltuim pentru dărâmarea lor, să băgăm câinii înăuntru. Simplu şi eficient. Cetăţeanul este mulţumit că ţine un câine în garaj întrucât acesta îi păzeşte maşina. Acum, dacă îi face acest serviciu, cetăţeanul trebuie să-l şi hrănească. Şi aici trebuie să intervină din nou Primăria. Cu banii necheltuiţi pentru întreţinerea câinilor va crea o Gardă a câinilor care va avea ca principal obiect de activitate verificarea prin sondaj a condiţiilor de viaţă din garaje. Dacă patrupedele sunt bine hrănite, dacă nu trage curentul prin garaj, le verifică starea de sănătate, mă rog treburi specifice acestei munci. Se va ivi cu siguranţă problema că nu sunt atâtea garaje în oraş, dar în timp acest neajuns se va remedia prin obligarea fiecărui cetăţean să-şi construiască un garaj în care să ţină câinele repartizat de Primărie. Până reuşeşte să-şi construiască garajul, cetăţeanul va ţine câinele în apartament. La repartizarea câinilor pe familii de cetăţeni se va avea grijă ca să nu se despartă familiile deja închegate. Astfel căţeaua va fi repartizată împreună cu puii sau dacă se observă vre-o afinitate între doi câini, aceştia vor fi repartizaţi la două familii învecinate, de pe aceeaşi scară de bloc. Că doar nu suntem în piaţa de sclavi!

Şi când spinoasa problemă a câinilor va fi în sfârşit rezolvată, Primăria va trebui să pună un impozit posesorilor de câini. Că doar acest lucru se practică în toate statele civilizate.

Aurel ANTONIE

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta