Kultural • Lucian Blaga - între amintire şi actualitate

de Zenovie CÂRLUGEA | Vizionari: 387 | 27 August 2010 Ora: 12:27

Titlul de mai sus preia un generic sub care, ani la rând, am publicat în revista ”Portal-Maiastra” câteva interviuri cu scriitori de azi care l-au cunoscut pe marele Blaga, între care cel realizat cu criticul Gheorghe Grigurcu este unul din cele mai percutante. De fapt, dl Gh. Grigurcu este cel care ne-a recomandat să-l contactăm pe criticul şi filosoful ieşean Al. Husar de la Iaşi, care l-a cunoscut bine pe Lucian Blaga. Astfel, în toamna anului 2007, în urma unei mai scurte corespondenţe, Al. Husar a fost de acord să-i adresez câteva întrebări, la care a răspuns cu simpatie mărturisită şi amabilitate. Interviul a fost publicat, sub genericul de mai sus, în numărul 4/2007 al revistei „Portal-Măiastra” (Cu scriitorul Alexandru Husar: Lucian Blaga – între amintire şi actualitate, p. 26).

Avem, iată, bucuria de a-l regăsi în cartea de faţă, reprodus întocmai la paginile 148-155, constatând cu nedumerire că nu s-a făcut cuvenita menţiune bibliografică! Este, desigur, o scăpare a editorului (redactor de carte: Daniel Corbu), care ar fi putut cere autorului lămuriri tehnice (fiind în viaţă până în mai 2009, dl Husar i-ar fi putut aduce precizarea cuvenită).

Cartea, apărută cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării prin ANCS, reproduce eseurile publicate de-a lungul anilor din urmă în revistele de cultură din ţară.

Sunt abordate variate aspecte ale operei blagiene, de la poezie (Poetul însuşi) la filosofia culturii (Spaţiul mioritic, Despre stil, Lucian Blaga şi mitul, Eonul dogmatic, Artă şi etnic în gândirea lui Blaga), iar de aici la expresivitatea ideatică a dramaturgiei (Zamolxe redivivus), filosofia artei şi estetică (Misiunea culturală în concepţia lui Blaga, Lucian Blaga în estetică).

În interviul nostru, ne interesaseră referinţele privitoare la omul Blaga, pe care ni le-ar fi putut furniza fostul doctorand de la Cluj. Am aflat, astfel, că tânărul Alexandru Husar l-a cunoscut pe poet în casa soţilor Gherghinescu-Vania de la Braşov, unde Blaga venise să susţină o conferinţă. Într-o scrisoare adresată poetului, Domniţa îi semnalează un articol publicat de tânărul publicist, considerat de Blaga prea îndrăzneţ în abordarea filosofiei sale: „Articolul lui Husar – scrie el – nu-l cunoşteam. Spune-i că-i mulţumesc. Interesant. Totuşi, fie vorba între noi, se remarcă la tineretul de astăzi tot mai mult o apucătură ciudată: tinerii încep să facă teoria înotului stând pe ţărm, şi nu sar în apă. Eu am sărit în apă şi-am învăţat să înot acolo. E un simptom de sterilitate să tot filosofezi cum trebuie să filosofezi şi să nu te hotărăşti la actul creaţiei. De un alt aspect o să mă ocup în numărul 2 al lui Saeculum, într-o notă despre aşa-zisul «existenţialism» care a devenit o scuză a neputinţei de a crea“ (vidi epistolele poetului către Domniţa din 12 martie şi 11 mai 1943,BAR 148423). Invitat de poet la Sibiu, Husar i-a rămas un fervent admirator şi în anii studenţiei clujene. Într-o carte din 1974 (Întoarcerea la literatură) găsim mărturisirea autorului de a-l fi considerat pe poetul Nebănuitelor trepte drept ”mentorul” său: ”Era o bucurie întâlnirea cu dânsul.” Dar şi un prilej de a lămuri unele aspecte de filosofia culturii (spre exemplu, relaţia în care se află şi interdependenţa dintre cultura minoră şi cultura majoră sau despre condiţia scriitorului în epocă şi ”statutul său politic”)…

Discret cu partenerii de conversaţie, Blaga ”nu era dispus spre confesiune”, deşi părea ”disponibil, deschis comunicării”, interesându-l mai mult ”opinia noastră despre el”. Percepţia despre omul Blaga ”nu putea fi în fond alta decât aceea pe care o aveam despre poet sau filosof”.

Apropierea de Blaga s-a realizat, însă, mai strâns, în anii marginalizării poetului, devenit ”victima unui ignobil atac, a unei infamii de ocazie, privit tendenţios şi caricatural, în ipostaza de Marele Anonim…” (este de amintit aici mizerabila fantasmagorie prozastică a lui Beniuc din aşa-zisul roman ”Pe muchie de cuţit”).

Această injustiţie strigătoare la cer era suportată de poet ”cu discreţie şi demnitate”, opera sa ”trecând prin una din cele mai sumbre etape”. ”Principiala nobleţe” a celui resemnat îl impunea în faţa semenilor într-un mod ”statuar”.

La Cluj, Al. Husar a avut-o colegă pe Georgiana Gheorghe, nepoata poetului (fiica avocatului Lionel Blaga stabilit la Sibiu), universitară de înaltă ţinută morală şi spirituală, o ”confidentă” a poetului, la care au rămas unele scrieri olografe şi pe care Husar le valorifică în studiile sale (a se vedea fişa bibliografică olografă, în care autorul Eonului dogmatic precizează că nu a fost angajat niciodată ”în vreo mişcare politică sau de partid”, el preferând să rămână un exponent al gândirii laice şi libere, dincolo chiar de pretinsul «gândirism», pe care îl neagă – Lucian Blaga despre sine, pp. 9-18).

Criticul şi esteticianul literar Al. Husar – fost preşedinte al Comisiei de Istorie şi Teoria Artei a Academiei Române, Filiala Iaşi - s-a impus în conştiinţa epocii prin studiile sale hermeneutice asupra ”Metapoeticii”, dar şi asupra artei în general, cu accent pe tradiţiile naţionale în estetică şi filosofia artei…

În abordările sale, criticul face unele referiri la personalitatea umană a poetului şi filosofului, în ideea de a da un contur cât mai concret şi autentic ideilor relevate şi interpretărilor sale, indiferent că scrie despre ”filosofia stilului”, despre raportul ”artă şi etnic” ori despre filosofia cunoaşterii (considerând Eonul dogmatic prima lucrare de amplă respiraţie metafizică a lui Lucian Blaga, inaugurând o ”eră a ecstaziei intelectuale”).

Husar scrie argumentat, logic, fraza sa are o cursivitate egală cu sine ce implică o gândire nu numai originală ci mai ales pregnantă. Iată cum începe studiul în cinci capitole despre Spaţiul mioritic:

”Poet naţional a cărui operă, la un pas de Premiul Nobel, îşi află azi un vad european, Lucian Blaga este în cultura noastră reversul apariţiei statului naţional unitar România pe harta Europei.”

Întâlnim, de asemenea, redate din memorie, între ghilimele credibile, ”spusele” lui Blaga, întinse pe pagini întregi, ceea ce ţine de o variabilă eseistică aparte cu tendinţe literare (v. pp. 55-61, din secţiunea Lucian Blaga şi mitul), deşi monologul explicativ aminteşte expresiile, frazele şi chiar tonalitatea scrierilor sale… Al. Husar este şi un literat de concepţie, nu numai un cercetător şi interpret al fenomenelor culturale şi problematicii filosofice.

Lucian Blaga – între amintire şi actualitate (Princeps Edit, Iaşi, 2008)este, de fapt, o restituire necesară, dar şi o dovadă de mare iubire a unui ”învăţăcel” faţă de ”mentorul” său. Octogenarul critic şi estetician depune o mărturie conformă atât cu admiraţia purtată marelui poet şi filosof, cât mai ales cu profunzimea gândirii blagiene ipostaziată în varii aspecte de filosofie a culturii şi cunoaşterii…

Acum, la doi ani de la trecerea în Eternitate a filosofului, esteticianului, criticului literar, memorialistului şi poetului Al. Husar (26 .IV.1920, Năsăud – 19 mai 2009, Iaşi), cărţile sale par mai actuale decât oricând, reconfigurând postulatul privind „icoana stelei” suitoare, mereu suitoare în cultura şi spiritualitatea românească.

Social Bookmarking