Kultural • Monumentele Gorjului nu vor să devină ruine

Monumentele istorice inspectate în ultimele luni arată faptul că acestea suferă din cauza lipsei de implicare a autorităţilor sau din cauza modului greşit în care a fost înţeleasă acţiunea de protejare a acestora. Singura lor speranţă este acum campania „S.O.S. Monumentele Gorjului”, al cărei obiectiv este salvarea celor aproximativ 50 de monumente sortite pieirii.

Numeroase monumente istorice de pe raza judeţului Gorj, vechi de sute de ani, dar cu o  valoare inestimabilă, sunt sortite pieirii. Una lentă, dar sigură. Nu mai puţin de 50 de monumente zac în descompunere, atacate de umezeală, igrasie, ciuperci sau rozătoare. Marii duşmani ai acestora au fost şi sunt intemperiile, dar şi ignoranţa autorităţilor. Totuşi, pentru ca nu cumva să mai înscrie în traseele turistice, obiective fictive, reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu au inventariat monumentele cu pricina, au trecut situaţia lor într-un album, urmând ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să demareze o campanie pentru a le salva. Şi dacă primi paşi au fost făcuţi, rămâne de văzut în ce măsură lucrurile vor fi duse la bun sfârşit.

Puncte sensibile

Judeţul nostru se poate mândri că deţine o moştenire istorică de nepreţuit. Potrivit statisticilor, Gorjul are 511 obiective înscrise în „Lista monumentelor istorice”, dintre care 90 sunt situri arheologice, 369 monumente istorice de arhitectură, 28 monumente de for public şi 24 monumente comemorative. Potrivit directorului Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Gorj, Pompiliu Ciolacu Junior, dacă nu se vor lua măsuri, multe alte monumente vor lua urma celor care nu se ştie cât vor mai rezista. Autorităţile locale au întâmpinat o serie de probleme în ceea ce priveşte reabilitarea clădirilor. În astfel de cazuri, situaţia este destul de delicată. Sumele cu care ar fi nevoite să contribuie, nu sunt de ici de acolo, aşa că toţi ridică din umeri şi preferă să evite subiectul. Oricât ar încerca să nu vadă realitatea, pereţii stau să cadă, lemnul a putrezit, acoperişul abia se mai ţine în două, trei cuie. Şi totuşi, fuga de responsabilitate rămâne cursa preferată a celor care, teoretic şi-au propus să promoveze turismul gorjenesc.  

Zeci de monumente aşteaptă să fie salvate

Dacă în perioada de vară a acestui an, lista monumentelor istorice cuprindea obiective precum Biserica „Sfântul Nicolae” din Căpreni, Biserica de lemn „Sfinţii Trei Ierarhi” din Cătunele, Biserica de lemn „Naşterea Maicii Domnului” din Bustuchin, astăzi ele nu mai există. În aceleaşi situaţii se regăsesc Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din satul Rasova, comuna Băleşti, care a fost demolată în anul 1967, Conacul Vasile Brătianu din Dăneşti ce a fost demolat în 1987, Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Muşeteşti care a dispărut în anul 1938 sau Biserica de lemn „Sfinţii Îngeri” ce există încă în lista monumentelor, deşi aceasta a fost demolată în anul 1977. Biserica de lemn „Bunavestire” din Samarineşti mistuită de flăcări în anul 1996, era şi ea recomandată turiştilor.  Pe lângă bisericile distruse erau trecute pe lista monumentelor şi o serie de case şi vile din Bengeşti-Ciocadia şi Arcani ce datează de la începutul secolelor XIX şi XX şi despre care nu se mai ştie nimic, acestea nefiind identificate în teren. Dar, gata! Problema asta şi-a găsit rezolvarea. Autorităţile au luat la pas judeţul, s-au dumerit şi vor neapărat să dea o şansă Gorjului. Dacă ar fi să vorbim despre monumentele trecute prin procesul de reabilitare, bilanţul nu este unul fericit. Două lăcaşe de cult şi alte două clădiri cu iz istoric, la asta se rezumă totul. Biserica „Sfinţii Împăraţi” de la Ceplea, comuna Plopşoru şi Biserica „Sfinţii Voievozi” de la Brăneşti au avut deja o şansă. În aşteptare sunt alte zeci de astfel de lăcaşe de cult şi monumente istorice, care în tăcere aşteaptă să li se scrie destinul.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta