Kultural • Monumentele oraşului

O bună tradiţie locală face ca în fiecare an să poposească în oraşul nostru o mică ceată de sculptori care timp de o lună creează fiecare după îndemânarea şi talentul său câte o operă în piatră. Aceste monumente sunt apoi instalate de municipalitate în diverse puncte ale oraşului. Mie îmi plac aceste sculpturi şi mi-aş dori una şi la mine în cartier, ba chiar în faţa blocului în care locuiesc, dacă se poate. Dar nu se poate. Un calcul aritmetic simplu dovedeşte că în ritmul actual ar trebui să treacă vreo două sute de ani pentru ca fiecare bloc să-şi aibă statuia lui. Pentru a scurta acest termen ar trebui ca Primăria să invite câte o sută de sculptori pe an sau doar zece, dar să lucreze tot anul. Din păcate bugetul alocat sculptorilor este limitat. Nici nu se pune problema să aduci în fiecare an o sută de oameni, o sută de blocuri de piatră, să amplasezi o sută de monumente… cheltuieli prea mari care ar înghiţi întregul buget al municipalităţii care şi aşa este serios zdruncinat de criză.

Aşa că singura soluţie este ca cei de la Primărie să dea o hotărâre prin care fiecare cetăţean al oraşului să fie obligat să creeze câte un monument pe cheltuiala lui. Sigur, se poate obiecta că nu toţi au talent, dar hotărârea cu pricina va permite angajarea unui sculptor care să facă treaba în locul tău. Celor care nu-şi fac monumentul într-un an de zile să li se pună nişte impozite şi nişte amenzi care să-i mobilizeze la treabă. Vă daţi seama ce minunăţie ar fi în oraşul nostru! O sută de mii de monumente, sculpturi, busturi, mai mari, mai mici, din piatră, din marmură, din bronz, din sticlă, din lemn, după posibilităţile financiare ale fiecăruia. Vor veni sculptori din toată ţara să lucreze în oraşul nostru care va prospera de la o zi la alta. După aceea turiştii se vor înghesui să vadă oraşul cu o sută de mii de monumente, va fi trecut în cartea recordurilor. Hotelurile şi pensiunile vor fi pline, turiştii vor lua contact şi cu frumuseţile noastre naturale, oraşul va intra în circuitul turistic mondial. Nici criza nu va mai avea putere asupra acestui oraş invadat de monumente, de turişti şi de bunăstare. Mineritul va ajunge să-şi piardă importanţa economică în faţa noilor surse de venit. Această nouă industrie este nepoluantă şi va absorbi disponibilizaţii din minerit care se vor recalifica în sculptori în noile institute de sculptură ce vor fi deschise în cadrul Academiei de Arte Târgu-Jiu.

Şi în momentul în care toţi locuitorii s-au aliniat hotărârii Primăriei şi au o sculptură proprie, tot Primăria va trebui în mod firesc să impoziteze aceste monumente. Astfel fiecare locuitor va plăti un impozit în funcţie de mărimea lucrării, de zona de amplasare, dacă se găseşte pe un spaţiu public sau privat, în funcţie de materialul din care este confecţionat, dacă artistul este membru al Uniunii Artiştilor Plastici sau nu şi după încă o serie de alte criterii la fel de normale. Veniturile municipalităţii vor creşte şi oraşul va prospera.

După ce s-a hotărât impozitarea, cercul se închide şi se poate trece la conceperea unui alt proiect.

Aurel ANTONIE

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta