Kultural • Serile la Brădiceni
Pentru clarviziune, în privinţa ierarhiei şi ierarhizării valorilor, Programul Atelierului Naţional de Poezie Serile la Brădiceni, s-a desfăşurat în zilele de 7 şi 8 septembrie 2009, la început de sezon autumnal, aniversând a XIII-a ediţie.
Organizatorii acestui Atelier sunt: Consiliul Judeţean Gorj, Biblioteca Judeţeană Christian Tell, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, Consiliul Local şi Primăria Peştişani, Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu, Fundaţia Serile la Brădiceni şi Fundaţia Cultural-Ştiinţifică General Gheorghe Magheru Târgu Jiu.
În prima zi, luni, 7 septembrie 2009, activitatea cultural-literară şi artistică a avut un periplu de peste 100 de kilometri, de la Târgu Jiu la Târgu Cărbuneşti şi la Hobiţa, începând cu ora 10, până la amiază. La Biblioteca Judeţeană Christian Tell a avut loc Vernisarea Salonului Editorial Serile la Brădiceni, amfitrioană fiind infatigabila Alexandra Andrei, directoarea instituţiei. La Târgu Cărbuneşti a fost vizitat Muzeul Tudor Arghezi, iar la Hobiţa Casa Muzeu Constantin Brâncuşi, două popasuri artistice patronate de două personalităţi legendare, în plan naţional şi universal. De la ora 16,30, până pe la 21, aceeaşi instituţie a Bibliotecii Judeţene Christian Tell, în sala de lectură Mihai Eminescu, au avut loc lansări de cărţi şi reviste (lansări la apa cititorilor şi a criticilor literari!).
Poetul şi editorul clujean Mircea Petean şi-a prezentat succint, sobru şi concludent (ardeleneşte!) cartea de versuri cu titlu metaforic Câmpul minat, apărută la editura sa, Limes. Ion Trancău a intervenit cu o critică a criticii din revista Luceafărul de dimineaţă, în care acest volum a fost întâmpinat diametral opus, cu o critică negativistă de Dan Cristea, în numărul din 1 iulie 2009, şi cu o recenzie favorabilă de prozatorul şi dramaturgul Horia Gârbea, în numărul din 15 iulie 2009.
Lazăr Popescu a lansat, tot la apa criticii, două cărţi, cu care a însumat 14, până în prezent, una de versuri, Fachirul de scai, la Editura Fundaţiei Constantin Brâncuşi, din Târgu Jiu, şi Şansa şi restul, considerată de autor un fel de jurnal-eseu, editată la Limes din Cluj-Napoca. Ambele cărţi au fost recenzate de acelaşi Ion Trancău, care a subliniat şi a argumentat critic unitatea şi varietatea, fără discontinuităţi, a universului conturat de opera lui Lazăr Popescu. Autorul abordează, consecvent, o problematică majoră, de largă circulaţie în literatura naţională şi universală, de natură ontologică şi gnoseologică, mai ales în cele 5 cărţi de poezii, predominând meditaţia filosofică şi meditaţia asupra condiţiei poetului, în ultimul volum poetul apărând în ipostaza de fachir, de arlechin, sfidând cu geniu comic lumea. Şansa şi restul i-a apărut recenzentului mai degrabă o carte de aforisme demne să fie situate în descendenţa celor din volumul Pietre pentru templul meu de Lucian Blaga şi a fişelor de memorialist întocmite de Gheorghe Grigurcu.
Ion Popescu Brădiceni şi-a lansat cartea Linia Imaginot, în compania lui Lazăr Popescu, prieten şi coleg universitar. La fel, Spiridon Popescu a lansat antologia în versuri, Îmbrăţişarea poeţilor, o interesantă trilogie selectivă, cu creaţii de regretatul Valentin Taşcu, de Nina Voiculescu şi de Spiridon Popescu, cartea fiind editată la Scrisul Românesc din Craiova.
Alte cărţi lansate în prima zi: o antologie de versuri, Valea cu Grimoc, a lui Romulus Iulian Olariu, apărută la Editura MJM din Craiova, o carte cu proză scurtă, Povestiri olteneşti, de aproape misteriosul Nicolae al Lupului, la Editura Măiastra din Târgu Jiu, autorul fiind un prozator mult mai puţin enigmatic graţie revistelor Portal Măiastra, coordonată de Zenovie Cârlugea, şi Caietele Columna, direcţionată remarcabil de Vasile Ponea şi Ion Popescu Brădiceni, o interesantă şi originală carte, Universul simbolic-imaginar al folclorului din zona Amaradiei de Sus, de Haralambie Bodescu, şi o carte izvorâtă din gândirea, sensibilitatea şi stilul religios ale preotului Alexandru Cornoiu.
În a doua zi, 8 septembrie 2009, ziua de sărbătoare a creştinilor ortodocşi, Naşterea Fecioarei Maria, evenimentele cultural-artistice s-au desfăşurat în mirificul cadru natural, familiar şi religios de la Brădiceni, un topos în care hotarul dintre real şi ireal ne apare tot mai labil. S-au derulat, în această ordine: la Drăgoeşti, Moara…de grâne şi poezie, totalmente de poezie, unde moara arhaică, fără vetustate, ne-a transferat în literatura care valorifică acest motiv fabulos, înmânându-se diplome şi înscrisuri unor autori gorjeni, amfitrioni fiind localnicii Ion Căpruciu şi Ion Popescu Brădiceni, emoţionanta vizitare a şcolii primare în care a învăţat Constantin Brâncuşi, a filialei de bibliotecă din Brădiceni, a Căminului Cultural şi a bisericii din Brădiceni, unde a avut loc Ceremonia decernării premiilor naţionale Serile la Brădiceni, pentru poezie şi critică. Premianţii au fost: ieşeanul Nichita Danilov, unul dintre străluciţii reprezentanţi ai optzecismului postmodernist, pentru poezie, şi bucureşteanul timişorean Tudorel Urian, cel care susţine săptămânal o pagină de critică în revista România literară, pentru critică.
La Pensiunea Jean Brâncuşi din Peştişani s-au fixat cunoştinţele, moderatorul podiumului poetico-muzical, fiind cine altul decât Ion Popescu Brădiceni. Mesenii au fost delectaţi cu poezie şi muzică de nivel judeţean şi naţional, dar şi cu preparate culinare, cu licori de neuitat.
Social Bookmarking













Legaturi (NE)primejdioase