Kultural • Serile ...

Serile la Brădiceni reprezintă, simultan, un remarcabil Atelier Naţional de Poezie şi o revistă care a aniversat recent 13 ani. Se află la vârsta preadolescenţei şi se îndreaptă tot mai clar spre celelalte trepte valorice, anticipând, pare-se de pe acum, o tinereţe fără bătrâneţe. Publicaţia apare sub egida celor două instituţii vestite în judeţul Gorj pentru râvna şi abilitatea cu care stimulează şi promovează actele veritabile din domeniul culturii şi literaturii: Biblioteca Judeţeană Christian Tell şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale. Demn de reţinut este grupul care formează Redacţia, cu funcţiile lor aproape convenţionale sau mimetice: Ion Popescu-Brădiceni, Director, Ion Cepoi, Consilier Editorial, Tiberiu Grigoriu, Secretar General de Redacţie şi doi simpli redactori, Alexandra Andrei şi Spiridon Popescu. Mai trebuie precizat că adevăratul editor al revistei Serile la Brădiceni este Biblioteca Judeţeană Christian Tell, coordonată de Alexandra Andrei. Fără Cuprins, revista însumează 53 de pagini acoperite, eminamente, de texte literare de incontestabilă varietate, inclusiv valorică.  

În secvenţa Editorial, cu subtitlul Paradigma Serile la Brădiceni semnată de Ion Popescu-Brădiceni, şi într-o evocare istorică, etnografică şi spiritual-artistică intitulată La Brădiceni, după 491 de ani, avându-l autor pe Ionel Nistorescu se află programul publicaţiei. În secvenţa Eveniment, Ioana Dinulescu evocă întâmplările derulate în cele două zile ale ediţiei anterioare, iar Mircea Petean ne oferă câteva din Poemele Anei, pe cât de sobre, pe atât de seducătoare în expresii metaforice ale sentimentului iubirii conjugale ardelene. Următoarea secvenţă este consacrată Laureaţilor Serilor la Brădiceni 2009. La această ediţie au fost premiaţi Nichita Danilov, poetul şi prozatorul postmodernist, revista adresând cititorilor şase poeme ale acestuia, şi Tudorel Urian, pentru critică literară, ilustrată de cele două eseuri critice, primul purtând titlul Postmodernism liturgic, axat pe poezia lui Ioan Pintea, un discipol al lui N. Steinhardt, al doilea eseu, dovedind lecturi la zi şi intitulat Delirul în care pune pe aceeaşi treaptă valorică proza postmodernă (povestirea Nevasta lui Hans şi romanele din ciclul Tălpi – Şotronul, Maşa şi extraterestrul şi romanul Locomotiva Naimann), cu poezia ieşeanului lipovean. În urma unor lecturi fidele, Tudorel Urian situează proza lui Nichita Danilov în descendenţa ilustră a clasicilor ruşi Gogol şi Cehov şi a unui fantastic de tip Borges.

„Solemnitatea revelaţiilor”

Alte zece pagini sunt ocupate cu scrieri ale foştilor laureaţi ai Atelierului Naţional de Poezie (Ilie Constantin, Şerban Foarţă, Adrian Dinu Rachieru, Ion Popescu-Brădiceni, Nicolae Dragoş şi Gheorghe Grigurcu, între care şi un nelaureat, George Drăghescu cu 16 aforisme). Am reţinut eseul Solemnitatea revelaţiilor, în care Nicolae Dragoş, criticul literar, ne facilitează accesul în universul transmodernist al volumului Aporiile lui Axios de Ion Popescu-Brădiceni, şi altele două de Gheorghe Grigurcu, primul, despre Un fals blagian, Nichita Danilov, reprezentant strălucit al postmodernismului optzecist, fără disidenţă poetică generaţionistă (cum crede Eugen Simion!), al doilea, Fondul existenţialmoralist al criticii literare profesate de Tudorel Urianu. În secvenţa Cronica de carte, reapar fragmente critice semnate de Ion Popescu-Brădiceni şi Lazăr Popescu, apoi o convorbire colegial-amicală a acestora. În secvenţa rezervată poeziei apar numele unor autori cunoscuţi de cititorii gorjeni, Gelu Birău, Spiridon Popescu, Viorel Surdoiu, Silviu Doinaş-Popescu şi Ion Căpruciu.

Putem citi în continuare O mărturisire şi Legenda pisicii de Nicolae al Lupului şi o altă recenzie de Ion Popescu-Brădiceni despre motivul cristic din volumul La Ghetsimani, motiv dominant în cărticica evlavioasă a d-nei Zoia Elena Deju.

În secvenţa Restituiri, regretatul Nicolae Diaconu exersează critica de întâmpinare a debutului editorial al lui Mircea Bârsilă cu volumul Obrazul celălalt al lunii. Zenovie Cârlugea, ca un acribios biograf şi exeget, ne oferă documente despre exemplara relaţie a soţilor Blaga, sub titlul Doamna Cornelia. Putem citi apoi o emoţionantă pagină de poezie de Artur Bădiţa. Urmează un eseu, Arheologia Eu-lui, de acelaşi Tudorel Urian referitor la poezia Cătălinei Cadinoiu, apoi poezii ale Ninei Voiculescu, ale lui Doru Fometescu şi Liviu Clisu. Personalităţi de prestigiu semnează spre final Confesiuni esenţiale. La sfârşit putem citi un articol laudativ al lui Ion Predoşeanu.       

Structural, publicaţia Serile la Brădiceni poate fi suspectată totuşi de oarecare improvizaţie şi de unele formule secvenţiale redundante.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta