Kultural • Valentin Taşcu, rafinamentul dus la nivel de artă

Valentin Taşcu face parte din categoria oamenilor rari, acei oameni care aproape că nici nu există niciodată, ei trăiesc în inima, ochii şi palmele celor care ştiu, că, în această lume, se poate trăi şi altfel. Discreţia sa a încercat să o imprime unui loc care este dominat de oameni de cele mai multe ori mărunţi, într-un  loc în care, deşi se găsesc cele mai importante opera ale sculpturii moderne, se zbate în cel mai jalnic anonimat cultural. A simţit asta şi a încercat să schimbe toate problemele artificiale cu care se confrunta acest oraş. A fost cel mai important critic care s-a zbătut într-un efort fără precedent pentru creaţia literară a acestei zone, se simţea oarecum onorat şi o considera ca pe o obligaţie pentru locul în care considera că avusese cea mai bună legătura cu inspiraţia. A reuşit prin cronici şi prin facilitarea unor turnee în străinătate să sprijinirea  mişcării teatrale din Târgu-Jiu o deschidere fără precedent, atât în ţară, cât şi în străinătate. Însă, una dintre cele mai mari realizări de care se leagă numele său, este înfiinţarea unei secţii de artă plastică şi decorativă în cadrul Universităţii Constantin Brâncuşi, realizare pe care cei de la Târgu-Jiu au înţeles-o în felul lor caracteristic,  încadrând această secţie Facultăţii de Sport. Acesta fiind, de fapt, respectul pe care cei din Târgu-Jiu îl dau de fapt lui Brâncuşi, ţinând cont că Universitatea îi poartă şi numele. Această reuşită a lui Valentin Taşcu este cu atât mai mare, cu cât cele mai apropiate secţii de profil  se găsesc la Cluj, Bucureşti sau Timişoara. Tot aici a reuşit să deschidă o secţie a UAPR, secţie pe care a şi condus-o pentru un an de zile. Însă, din păcate, au fost foarte puţini oamenii care şi-au dat seama de ce a însemnat cu adevărat Valentin Taşcu şi, mai ales, cât de mult a sprijinit el actul de cultură în general, cu generozitatea specifică lorzilor sau aristocraţilor de un rafinament cu totul şi cu totul fabulos. Era o prezenţă, parcă, din altă lume, s-ar fi pliat pe orice alt spaţiu mai puţin pe cel care este la Târgu-Jiu şi, cu toate astea, se ataşase atât de mult de această zonă,  încât îşi dorea cu ardoare să fie considerat unul de al locului. Spiritul său elitist se asemăna mai mult cu atmosfera de libertate a Parisului  cu puterea lui tămăduitoare şi curăţenia lui în ce priveşte ordinea valorilor în societate. Pe lângă toate acestea, activitatea sa de istoric şi critic literar este una care îl recomandă ca fiind unul din pilonii unei generaţii 70, aşa cum o vedea Laurenţiu Ulici, prea puţin luată în seamă. Astfel, Valentin Taşcu a fost parte activă la realizarea celor mai importante dicţionare apărute în ultimii douăzeci de ani,  printre acestea se numără: Dicţionarul cronologic al romanului românesc de la origini până în 1989, apărut la editura Academiei Române, Dicţionarul cronologic tradus în România de la origini şi până  la 1989, apărut tot la editura Academiei Române, Dicţionarul general al literaturii române, editura Univers Enciclopedic. Toate aceste lucruri nu aveau cum să fie cunoscute de cei mai mulţi dintre oamenii care îl înconjurau la Târgu-Jiu, şi care, de obicei, se consideră pe ei centrul universului. Însă, Valentin Taşcu  se împăcase cu ideea că nu avea să fie înţeles, îşi dorea foarte mult realizarea la Târgu-Jiu a unei academii care să îl aibă pe Brâncuşi ca bază,credea cu o tărie ieşită din comun că Târgu-Jiul trebuie să devină o adevărată capitală culturală în Balcani, tocmai datorită lui Constantin Brâncuşi.

Însă, aşa cum se întâmplă cu toate lucrurile frumoase, şi acesta s-a terminat foarte repede şi foarte brusc, parcă, la fel de discret cum a trăit, la fel a şi murit Valentin Taşcu, iar majoritatea dintre cei pe care îi ajutase au contribuit  la această trecere aproape neobservată. Spre exemplu, niciuna dintre instituţiile la a căror dezvoltare contribuise, nu a crezut de cuviinţă că pentru câteva ore, sicriul scriitorului trebuie să poposească şi pe acolo, tocmai pentru ca oamenii să poată să îşi ia rămas bun de la el. Aşa că eu l-am găsit seara deja la Tismana, nu am înţeles atunci şi nu înţeleg nici acum la doi ani distanţă de ce asta a fost atitudinea Târgu-Jiului faţă de Valentin Taşcu, cel care i s-a dăruit în totalitate, alegând ca  loc de înmormântare, Tismana.

Din păcate, atitudinea oamenilor  de la Târgu-Jiu nu s-a schimbat nici după trecerea sa în nefiinţă, astfel că, la un an, demararea unui festival de literatură s-a făcut greu, doar cu ajutorul lui Viorel Gârbaciu şi al Alexandrei Andrei, am reuşit atunci să facem adevărate minuni, punând la punct un program care cred că a implicat aproape 400 de oameni din afara sistemului cultural. Din păcate, cei care au crezut în eşecul acestei manifestări au văzut în viitoarea ediţie nu o obligaţie, ci o pradă care trebuia trasă cu dinţii din braţele mele şi ale lui Viorel Gârbaciu. Cred, cu tărie, că la Târgu-Jiu,  produsele culturale nu pot fi apărate, tocmai pentru că ele cad pe mâna unor oameni care nu au capacitatea de a le înţelege, pentru ei primează dorinţa de a se vedea  cât mai mult în faţă, nu de a face acte de cultură veritabile. Ar fi fost bine dacă  oamenii aceştia ar fi înţeles măcar puţin din rafinamentul cultural al lui Valentin Taşcu. La începutul acestui an, datorită lui Valentin Taşcu şi al Rodicăi Paleologu Biblioteca Judeţeană şi Universitatea Constantin Brâncuşi au primit o donaţie de câteva mii de volume, rezultatul a însemnat deschiderea unei noi secţii în cadrul fiecărei dintre instituţii. Din păcate, până acum, nici măcar Biblioteca din Tismana nu a primit numele lui Valentin Taşcu, cam aceasta este atitudinea majorităţii oamenilor care se bat cu pumnii în piept că sunt oameni de cultură. După aproape doi ani de la moartea sa, la Târgu-Jiu,  au venit câteva mii de albume de artă extrem de rare, tocmai de la Paris, ăsta este un adevărat act cultural de dincolo de moarte. Când am auzit că au ajuns  acele cărţi, am înţeles, că de fapt, asta înseamnă să nu mori niciodată.

Este un ultim gest, de un rafinament absolute, pe care  lordul care a trecut pentru puţin timp prin aceste locuri l-a făcut pentru  cei care vin.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta