Opinie • Acta, non verba

de Ion TRANCĂU | Vizionari: 139 | 27 August 2010 Ora: 13:06

Puţinilor mei cititori le reamintesc de articolele sau eseurile publicate în anii anteriori în

revistele Caietele Columna şi Polemika. Mă determină să o fac, în primul rând, bizara concluzie la care am ajuns în urma unor adnotări critice, sper, fidele, pertinente şi oneste, despre personalităţile şi operele scriitorilor din Gorj, membri ai Uniunii Scriitorilor din România. Numărul acestora a crescut, după cunoştinţele mele, cu trei, prin primirea lui Ion Cepoi, Zenovie Cârlugea şi Ion Pecie, încât din nouă meşteri mari, au ajuns la doisprezece. N-am scris, expres, decât despre primii nouă membri, dar şi despre Ion Popescu-Brădiceni o recenzie în revista Tribuna din Cluj, în 1986, la îndemnul regretatului Nicolae Diaconu. Acea recenzie avea ca obiect volumul de debut editorial al lui Ion Popescu-Brădiceni, cu un titlu exaltat poetic, Extazul păsări de rouă. Despre Ion Cepoi, Zenovie Cârlugea şi Ion Pecie voi scrie, probabil, în viitorul apropiat, cu voia ori fără voia lor, dar stimulat de operele lor valoroase.

Concluzia mea insolită, la care făceam aluzie mai sus, este că am ajuns eu, umilul profesor preuniversitar de citire, fără carte, să scriu despre autori cu mai multe cărţi: Aurel Antonie, Gelu Birău, Adrian Frăţilă, Alex Gregora, Gheorghe Grigurcu, Lazăr Popescu, Spiridon Popescu, Florian Saioc şi Valentin Taşcu. Am exprimat şi am recunoscut acest adevăr la o întâlnire cu scriitorii Lazăr Popescu şi Ion Popescu-Brădiceni, în sala de lectură Mihai Eminescu de la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”, după care am fost corectat şi flatat de d-na Alexandra Andrei, moderatoarea acelei activităţi interesante, în prezent abandonată. În ceea ce mă priveşte, accept doar condiţia de coautor, de tip comunist/colectivist, figurând alături de mulţi autori consacraţi în cele două volume Scriitori din ţara lui Brâncuşi şi Gorjul literar, editate de prozatorul Aurel Antonie, care din auzite, la începutul acestei toamne va mai lansa un nou volum Gorjul literar. Nu voi absenta, probabil, nici de data aceasta, dar promit (a câta oară?), aceloraşi cititori, consideraţi, cu preţiozitate, fani ai scrisului meu, că ambiţionez să devin un autor individual, debutând editorial tardiv, dar antum!

Despre cei nouă scriitori gorjeni, membri ai USR, am comentat, la prima lectură, creaţiile tipărite în Antologia apărută la Scrisul Românesc, în anul 2006, sub îngrijirea lui Gelu Birău, Adrian Frăţilă şi Spiridon Popescu, redactarea datelor biobibliografice şi selecţia din operă aparţinând autorilor. Exerciţiul atent şi prob de interpretare şi evaluare critică, la prima lectură, a operelor acestor poeţi, prozatori, dramaturgi, eseişti, critici şi istorici literari, în fine, publicişti, mi-a servit enorm, facilitându-mi o anumită evoluţie a viziunii hermeneutice, o pătrundere şi o cunoaştere tot mai exactă a fiecăruia, ca şi a universului literar conturat, diferenţiat, cu anumiţi coeficienţi de originalitate. Succesiv, cu efort şi cu acribie, am adunat paginile necesare unui modest volum de comentarii critice intitulat De la Antologia membrilor Uniunii Scriitorilor din România care trăiesc în Gorj, la un compendiu critic strict alfabetic. Este un titlu cam amplu, dar provizoriu, pe care l-am acceptat mai mult publicistic şi susceptibil de a fi schimbat. Desigur, acest potenţial volum poate spori numărul de pagini, după ce le voi adăuga pe cele rezultate din lectura, tot la prima vedere, a operelor noilor membri ai USR: Ion Cepoi, Zenovie Cârlugea şi Ion Pecie. Dar, vorba latinului: Acta, non verba. Un dicton pe care l-am pus drept titlu unui articol despre condiţia literaturii române în şcoală şi pe care l-am publicat, prin 1975, în revista clujeană Tribuna. Vorba aceea: avem spirit autocritic, dar nu ne putem îndrepta!