Opinie • Aniversări retroactive

de Ion TRANCĂU | Vizionari: 124 | 3 Septembrie 2010 Ora: 14:39

Nici cei mai optimişti redactori, colaboratori şi cititori ai revistei târgujiene Polemika nu ar fi crezut că în patru ani şi jumătate va ajunge la peste două sute de numere, cel de debut datând din Mărţişor 2006. Iată că la început de sezon autumnal publicaţia noastră modestă, dar tenace, a lansat deja 202 variante, reverberaţia ei surprinzându-ne plăcut şi devansând hotare restrictiv-judeţene. Ştim că persistă, justificat, reacţia de dezavuare a aniversărilor şi comemorărilor festiviste, dezagreabile. De aceea, am amânat semnalarea acestui succes al săptămânalului nostru. Am intrat astfel în vizibil contrast cu alte ziare şi reviste care-şi serbează cu regularitate cifrele rotunde, desigur pare, ale apariţiei lor. D-l Cronicar de la România literară, prompt şi pertinent, salută asemenea evenimente cultural-literare, ca izbânzi veritabile, în condiţii economice, financiare, politice, morale şi intelectuale atât de precare. Iniţiativa noastră de a amâna serbarea cu trei săptămâni sau cu trei numere are semnificaţii atipice, fără a căuta prin această tergiversare, himera originalităţii frapante.

Cu fiecare început, revista Polemika a urmărit să-şi contureze şi să-şi perfecţioneze profilul, conţinutul şi stilul, tinzând spre complexitate şi varietate publicistică. În acelaşi timp şi-a format redacţia şi lotul de colaboratori. Nu am înregistrat contestaţii sau negaţii majore, la nivel judeţean sau naţional. Ştim totuşi că ecourile revistei Polemika sunt tot mai puternice, prin numărul de cititori, chiar de scriitori importanţi din Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj şi Iaşi. Observaţiile competente şi oneste ne-au mobilizat în sensul evoluţiei spre mai bine.

În prezent, revista Polemika dispune de colaborarea unui mare număr de condeie universitare şi preuniversitare, unii colaboratori fiind şi membri ai USR (Aurel Antonie, Zenovie Cârlugea, Gheorghe Grigurcu, Ion Pecie, Lazăr Popescu). Prin asemenea colaboratori s-a accentuat caracterul literar-artistic al revistei, fără a estompa sau anihila preocupările de afirmare intransigentă a opiniilor de natură economică, socială, politică şi morală. Cu atât mai mult, dezideratul nostru se manifestă unitar prin celebra deviză macedonskiană Excelsior. În felul acesta, revista Polemika tinde să-şi sporească substanţialitatea şi expresivitatea publicistică.

În ultimele ei apariţii a beneficiat de colaborări prestigioase ale unor apreciaţi profesori din învăţământul preuniversitar şi universitar. Regretăm, desigur, absenţele unor distinşi colaboratori, precum criticul, poetul şi memorialistul Gheorghe Grigurcu, istoricul şi analistul politic Gheorghe Gorun. Sperăm ca aceşti colaboratori, temporar absenţi, să revină la lot ca titulari.

Aurel Antonie excelează în proza scurtă sau de amploare romanescă, ca şi în publicistică, Ion Pecie nu are nevoie de laude deşarte, impunându-se febril, dar viril, ca autentic prozator, memorialist, critic literar în proză şi prozator în critică, Mihaela Sanda Popescu străluceşte în comentarii cu timbru muzical şi în texte critice vădit ironice şi sarcastice, deci pamfletare, Mihaela Gretuţa Ştefănescu pare a fi inamovibilă pe prima pagină, ca editorialistă incisivă şi subtilă, prin aluzii literare inspirate, Lazăr Popescu, deloc circumspect, va aduce revista Polemika în atenţia celor de la România literară, inclusiv a directorului Nicolae Manolescu, deoarece, în cele şapte secvenţe critice, autorul volumului de poezii Alte secunde, alte ipoteze, vizează curajos un conservatorism neţărmurit în Istoria critică manolesciană, Ion Popescu-Brădiceni respiră amplu meta, neo şi transmodernist în dimineţile, amiezile şi… Serile la Brădiceni,dedicate revistei noastre, Zenovie Cârlugea nu este numai un documentarist de talie naţională, ci şi un exeget care vibrează critic pe coarde argheziene şi blagiene, Marinela Pârvulescu se afirmă tot mai dezinvolt în note elevate, incriminând cu virulenţă tare ale actualităţii noastre, Luminiţa Dima, doctorand cu o teză actualizată despre personalitatea şi opera lui Tudor Vianu, s-a impus decisiv în paginile revistei, Dorin Ciontescu-Samfireag se distinge cu regularitate prin traduceri şi comentarii critice originale privitoare la literaturile occidentale, cu predilecţie literatura franceză, Elena Roată surprinde prin inteligenţă, sensibilitate şi inventivitate în comentariile sale, abordând problematici dificile de teorie şi critică literară, utilizând însă instrumente şi concepte funcţionale şi operaţionale, Sorin Lory Buliga adună, infatigabil, pietre pentru templul brâncuşian, Ion Trancău se remarcă prin cea mai mare vechime în publicaţia noastră. Nu-i putem ignora, în continuare, pe Teodor Şeran, Ciprian Ştefănescu, Cristi Constantinescu, Gabriel Roşianu şi Liliana Eugenia Ştefănescu.

Toţi, inclusiv cei ce vin la revista Polemika, s-au aflat şi se află sub directoratul stimulativ al lui Doru Strîmbulescu şi al secretariatului general onorat de doamna Marinela Strîmbulescu.

Social Bookmarking