Opinie • Carnetul de imbecil
În ultima perioadă, în peregrinările sale electorale pe banii noştri, sub masca de premier la muncă (probabil de-aia a preluat Milică şi portofoliul Muncii, deşi, dacă e incompetent şi p-acolo, o să fie dificil ca să-şi dea singur marşul, iar de recunoscut – tot ca de obicei, adică niet…), micuţul Boc – ştiţi care: acela ce ocupă inutil scaunul unui premier competent… – a reuşit ca să facă rost de o semnificativă colecţie de huiduieli care, pe un politician onest, l-ar fi făcut să-şi dea demisia încă dinainte de Crăciun! Dar, cum nu vezi curcă pe baltă, nici pe Boc demisionând n-o să-l vadă nimeni, deoarece demisia-i un gest de recunoaştere onestă a propriei incompetenţe, iar dacă şi-ar recunoaşte incompetenţa, ar putea fi arestat pentru divulgarea unui secret de stat. Aşa că, în loc să semneze de zor hârtia de demisie, măcar din respect pentru iluştrii săi înaintaşi ce au ocupat acea funcţie pe care bietul Milică o face de bafta lumii, cel ce încă mai este apelat, formal, cu apelativul de „premier” ţine coada băţ proptind văzduhul şi trăgând lumea de poale ca să-l realeagă prezident pe la partidul cela portocaliu, care se tot străduieşte să coboare sub linia de accedere în parlament, lucru care tare mi-e c-o să se întâmple relativ curând…
Cum ziceam: micuţul Boc a reuşit să adune mai multe huiduieli şi fluierături decât poate suporta un om de bun-simţ, da’ nu se dă plecat mai dihai decât nu se da plecată Coloana lui Brâncuşi, când un deştept cu carnet roşu de partid trăgea de ea cu Kirovul, acum jumătate de secol. Căci aşa-i treaba prin ţara asta: mintea, inteligenţa sunt atribute ale carnetului de partid din buzunar, nu ale cetăţeanului! Căci, din câte s-a văzut în ultimele ieşiri în public ale nefericitului cică premier, el împarte societatea românească în două categorii: cei cu carnet portocaliu şi cei cu carnete de alte culori – musai non-portocalii. În prima categorie sunt cei care se-nghesuie să-i spună cât de frumos, deştept şi înalt se află el. Acum, dacă o fi vreun portocaliu inspirat care să-i spună că, văzut măcar dinspre sud-vest, recte spate-gios, aduce oleacă la profil cu tat-su politic – Băsescu –, tipu s-a scos: parcă miroase a înalt funcţionar public deja…
Din cea de-a doua categorie sunt oamenii care nu împărtăşesc valoarea-unicat a portocaliilor – şi-aci tot la Băsescu mă refer, bine-nţeles! –, care, în ochii lui Boc, sunt deja „untermensch” – români de categoria a doua spre a noua, oameni care MUSAI sunt cu carnet de partid de opoziţie! MUSAI-MUSAI, că altfel nu se explică de ce-s ei nemulţumiţi şi de ce-i cer demisia! Oameni care, dacă nu-s ai PSD-ului, atunci nu pot avea decât un alt tip de carnet – cel de imbecil, căci numai un imbecil (în portocalia accepţie…) nu se bucură de măreţele realizări ale băsiştilor şogori cu udemeriştii! Căci numai dacă ai carnet de imbecil nu poţi să vezi că, tăindu-ţi-se salariul, sporurile, pensia, ajutoarele, de fapt, trăieşti mai bine! Suntem pe cale de a deveni una dintre cele mai obeze naţiuni! Dacă n-ai bani, mănânci mai puţin, deci îţi refaci silueta şi vei arăta mai bine, or să roiască fetele după tine dacă arăţi bine, deci vei trăi mai bine! A, că te-ai îngrăşat pentru că pâinea-ngraşă iar de altceva nu ţi-au mai rămas bani după ce ai achitat noile şi măritele taxe, accize, impozite etc., asta nu interesează pe nimeni! Nu ai bani? Ai auzit ce-a zis Zeus: la muncă! Adică nu, la treabă, că la Muncă acum e Boc şi nu poţi să deranjezi din activitate omu’ taman când nu face nimic…
Să revenim: doar dacă ai carnet de imbecil nu vezi că suntem o naţiune din ce în ce mai sănătoasă, aşa că d-aia închidem spitale, alungăm medici, facem medicamentele inaccesibile… Cum să nu fim o naţiune sănătoasă când cei care mai au ghinionul să se-mbolnăvească sunt la un pas de moarte – lucru care li se-ntâmplă cu o viteză mai mare decât poate pronunţa Boc cuvântul „sănătate”? când, din total populaţie, dispar pe cale naturală (superajutaţi în acest sens de toate eforturile pe care le face actuala putere cu toată priceperea sa, conform jurământului depus!) şi bătrânii, şi bolnavii, cum să nu fim o naţiune tânără şi sănătoasă?
Să recapitulăm: pe medie, de la căţărarea lui Boc pe scaunul de premier, românii sunt mai supli, mai tineri, mai sănătoşi… ce-ar mai fi? A, mai bogaţi şi mai… culţi! Căci trebuie să ai carnet de imbecil ca să nu vezi că, prin închiderea şcolilor, s-a cam terminat cu învăţământul în România, deci, absolvenţii vor pleca la muncă dincolo, unde vor trăi mai bine (iată cât de simplu se rezolvă cu urarea băsistă „Să trăiţi bine!”, care l-a propulsat pe lupu’ de mare pe jilţul lui Mihai Viteazul ori Alexandru Ioan Cuza…) pentru că vor avea salarii mai mari, din care vor rupe să trimită şi-n ţară – dacă sunt mai mulţi bani în ţară, înseamnă că românul e mai bogat, nu? Rămâne să aflăm doar CARE român… – şi, dacă prostimea pleacă la muncă afară, înseamnă că p-aici vor rămâne doar intelectualii, adică va creşte IQ-ul mediu pe cap de locuitor, deci, implicit şi neuronul portocalizat va fi mai „dăştept”! Nu aşa se zice, că mintea vine după post? Şi cum posturile cele mai importante au fost vopsite (nu arar chiar la propriu!) în portocaliu, concluzia se trage singură… de păr…
În concluzie, dacă îl fluieri pe Băsescu, eşti „un puiuţ de comunist” (asta e: ghinionu’ lu’ Trăienel – apostrofatorul său avea vârsta mai mică decât perioada scursă din 1989 şi până la momentul amintit, aşa că nu putea fi, după logica băsistă, decât un PUIUŢ de comunist, bine-nţeles, cu aceeaşi mentalitate îmbâcsită ca şi-un vajnic comunist parcat pe la Anvers ca reprezentant al regimului ceauşist, de exemplu…), ruşine, Dinu Patriciu! Dacă îl fluieri pe Boc, eşti musai pesedist şi eşti somat să prezinţi carnetul ca-n faţa oricărui tablagiu de la circulaţie care se respectă! De asemenea, ruşine, Victor Ponta! Asta cu Ponta e doar ca să găsim un ţap ispăşitor gen prezidenţialul Dinu Patriciu… Deci, dacă te manifeşti ca orice nemulţumit, fluierând cu eleganţă nu arii din Traviata, ci prezenţa premierului (fie el cel din scripte ori cel real…), n-ai voie să fii doar un simplu cetăţean, trebuie să fii musai un adversar politic! Căci numai un adversar politic poate fi atât de duşmănos încât să nu vadă ce imense eforturi (ca să-ţi justifici incompetenţa) faci cu scuza permanentă a crizei în cârcă, şi cât faci de multe ca poporul „tău” să fie, pe medie, cel mai sănătos, cel mai frumos, cel mai bogat şi cel mai deştept din lume…
Apropo: nu ştiţi unde pot să fac şi eu cerere pentru un carnet de imbecil? Că mi-ar părea rău să ies din rândurile românului autohton, rămas acasă doar ca să-ndure „binefacerile” dispreţului actualei puteri, şi m-ar blestema urmaşii dacă aş fi confundat cu vreun composesor de neuron portocaliu…
Social Bookmarking













Legaturi (NE)primejdioase