Opinie • Confesiune

Vizionari: 203
28 Ianuarie 2011 Ora: 06:00
Nu am puteri paranormale. Ba, aş zice că, uneori le am chiar subnormale, atât mi-e de lene uneori! Cu toate astea mi-a fost dat să trăiesc două momente care m-au făcut să mă întreb dacă nu cumva, totuşi…
Eram tânăr. Rectific, eram foarte tânăr. Eram la un comandament înalt, la un fel de cursuri. Acolo am cunoscut un cetăţean cu care nu aveam relaţii directe profesionale. Mai mare-n grad, mai mare în funcţie, mai mare în vârstă. Am stat de vorbă o singură dată, într-un context neutru. Am avut atunci un sentiment ciudat. M-a răzbit o răutate izvorând din acel om, deşi nu m-a atins pe mine cu nimic, nici măcar nu m-a certat, cu toate că poziţia şi gradul i-ar fi permis. Am împărtăşit acel sentiment unui om mai mare şi ca vârstă, şi ca grad, şi ca experienţă de viaţă. M-a întrebat ce m-a determinat să afirm că l-am perceput ca fiind un om rău şi dacă mi-a făcut mie vreun rău, dar nu am ştiut ce să-i spun în afara faptului că nu-mi făcuse nimic mie. După o clipă de mirare, acel om mi-a spus despre cel pe care-l percepusem eu ca fiind rău: „Nu este rău. Este, pur şi simplu fiară. Am fost coleg de şcoală cu el. Când cineva îl deranja cât de puţin, sărea la bătaie, iar în timpul bătăii smulgea carne cu dinţii şi cu ghearele din cel cu care se bătea. Doar că nu înţeleg cum ţi-ai dat tu seama, dacă zici că nu ţi-a făcut nimic!”…
Nici eu nu înţelegeam! Pe atunci, habar n-aveam că, dincolo de cuvinte, ne mai dau de gol şi alte caracteristici, precum timbrul vocii, poziţia ochilor, a capului, a mâinilor, privirea, cuvintele folosite raportate la context şi multe altele. Mecanismul meu intern sesizase ceva ce eu nu ştiam să explic.
Mi-am amintit acea întâmplare în urmă cu aproape un an, când am participat la o întâlnire cu actualul ministru al Apărării. Cât timp a vorbit acel om, am avut un sentiment acut că sunt bombardat cu minciuni. Absolut fiecare cuvânt pe care-l scotea provoca o grimasă în fiinţa mea. Mai târziu, am avut şi confirmarea faptului că omul minte nativ. Adică, el nu o face cu intenţie, ci inconştient. Este naturelul lui. Probabil, dacă într-o zi va spune un adevăr, înseamnă că a fost „înghesuit” de ceva care l-a forţat să spună adevărul.
Fiindcă ştiu că îşi imaginează că este doctor în ştiinţe juridice şi că, probabil, va cere „dovada”, îi recomand să stea calm căci dovada există. De-abia aştept să o ceară! Este alcătuită din… 300 de fiinţe umane care l-au ascultat atunci ce spune, şi au văzut, ulterior, ce se întâmplă.
Social Bookmarking













Legaturi (NE)primejdioase