Opinie • Corupţia în robă

Evenimentele de dată recentă demonstrează, încă odată, că justiţia din România este parte a sistemului corupt în interiorul cărui se regăsesc, în devălmăşie, oameni politici, justiţiabili, oameni de afaceri şi găinari de profesie. Cazul senatorului PSD, Cătălin Voicu, este tipic acestui sistem mafiot, care a penetrat toate sectoarele vieţii publice, parazitând în profunzime instituţii fundamentale ale statului de drept. Este bine cunoscut faptul că, ani buni, reprezentanţii UE au atras atenţia României asupra problemelor majore ridicate de actul de justiţie, procedând la amânarea intrării ţării noastre în uniune. De asemenea, sunt bine cunoscute şi demonstrate legăturile favorizante dintre diferiţi judecători sau procurori cu oameni politici din interiorul şi din afara cercului puterii. Tot, în acest context, nu sunt de neglijat relaţiile întreţinute de diferiţi reprezentanţi ai justiţiei cu oameni de afaceri veroşi, dar şi cu capi ai lumii interlope. De altfel, între toate aceste categorii a existat permanent o legătură vie, o legătură ce a fost întreţinută şi cultivată printr-un întreg sistem de tip mafiot. Aceste grupuri au interacţionat permanent. Nimeni nu-şi face iluzii, însă, că acest fenomen va fi stopat. La noi, nici atât, întrucât există mari diferenţe de nivel social între anumite categorii şi cei prinşi în resorturile puterii. Iar puterea din România corupe şi este coruptă. Sunt arhicunoscute cazuri în care, la diferite niveluri, au fost blocate dosare sau tăinuite fapte de corupţie ale unor înalţi funcţionari publici, cum au fost tărăgănate sau chiar făcute scăpate o serie de cazuri, devenite între timp notorii. Toate aceste lucruri nu se puteau înfăptui fără sprijinul nemijlocit al unor oameni din justiţie, până la cel mai înalt nivel. Fără îndoială, nici astăzi nu ştim care sunt adevăraţii capi ai acestei mafii. Ei acţionează, însă, prin mii de fire ascunse, făcând sistemul tot mai tenebros şi de temut.  Despre acest sistem s-au scris mii de pagini, s-a încercat a se descifra mecanismele sale de funcţionare, metodele de lucru. Teoretic ştim despre ce e vorba, practic suntem încă departe de a atinge rezultatele scontate. Toate guvernele de până acum au declarat lupta împotriva corupţiei o prioritate pentru mandatul lor. Nici unul, însă, nu a reuşit să dea o lovitură de graţie sistemului. Avem în acest moment o armată de înfrânţi şi o mână de indivizi care jubilează ori de câte ori se încearcă anihilare lor. În Gorj, ca peste tot în ţară, Reţeaua funcţionează perfect. Dosare grele zac nesoluţionate, sau sunt trimise spre judecare în alte judeţe. Desigur, pentru toţi aceşti indivizi ajunşi pe mâna justiţiei ar trebui să existe aceeaşi lege ca pentru toţi ceilalţi cetăţeni ai acestei ţări. Acest lucru nu se întâmplă. Reţeaua îşi apără progeniturile. Cum ar mai pleca din Gorj sume mari de bani, prin mijloace care nu sunt întotdeauna legale, dacă Reţeaua nu şi-ar face treaba? Cum s-ar face ca indivizi de teapa lui Dan Ilie Morega, cercetat penal pentru fapte asimilate celor de corupţie, să pozeze veşnic în apărător al drepturilor cetăţeneşti şi să strige ca din gură de şarpe că alţii sunt hoţii?! Sau cum ar sfida Ionel Manţog opinia publică dacă nu ar exista cineva care să soluţioneze favorabil atâtea clauze de neconstituţionalitate găsite în dosarele sale. Desigur, pentru fiecare dintre aceşti domni, întâmplător şi oameni politici, ar trebui să funcţioneze prezumţia de nevinovăţie. Tărăgănarea însă a dosarelor în care sunt implicaţi, până la prescrierea faptelor pentru care au fost cercetaţi şi trimişi în judecată, este un gest de bunăvoinţă pe care Reţeaua îl face pentru ei. În aceeaşi situaţie, mai mult sau mai puţin asemănătoare sunt sau au fost implicaţi şi alţi importanţi oameni politici din Gorj. Nicolae Mischie şi Caralicea Mărculescu sunt doi dintre cei mai cunoscuţi, unul fost preşedinte al Consiliului Judeţean, celălalt, fost primar şi prefect al judeţului. Repet, nu-i incriminez pe aceşti oameni, au tot dreptul la apărare şi la o viaţă normală, nu pot însă trece cu vederea că ei au fost şi sunt implicaţi în determinarea vieţii publice şi din acest motiv au o responsabilitatea în plus faţă de cetăţenii acestui judeţ şi pentru modul cum înţeleg să-şi facă datoria în funcţiile publice pe care le ocupă, sau cum cheltuiesc banii publici pe care îi dirijează din postura de ordonatori de credite. Ce încredere să mai în puterea de judecată a justiţiei române când ea este prinsă în această menghină fără scăpare a corupţiei până la cel mai înalt nivel?! Un exemplu concludent îl putem găsi chiar aici lângă noi. Nu foarte demult, pe data de 23.04.2010, prin ordonanţa nr. 331/P/2010 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus declinarea soluţionării unei cauze în care sunt implicaţi nu mai puţin de trei procurori gorjeni, Bertha Cristian Adrian, procuror D.N.A. în cadrul Biroului Teritorial Târgu Jiu, Pupăzan Constantin, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj şi Sorin Tomoiu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României – Secţia Urmărire Penală şi Criminalistică în vederea efectuării de cercetări penale sub aspectul infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 246 Cod penal, infracţiune care în conformitate cu legea 78/2000 constituie infracţiuni în legătură directă cu corupţia. Trebuie menţionat că art. 246 din Codul penal se referă la infracţiunea de Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, articol care prevede că fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi  prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Ei bine, iată, ce-ar mai fi de spus?!

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta