Opinie • Cum e să te-mbeţi cu apă chioară!

Vă scriu, domnule primar, în numele unui grup de cetăţeni nemulţumiţi. Am dori ca reproşurile pe care urmează să ni le faceţi să nu fie tratate cu prea mare răutate, pentru că, şi aşa, trăim într-o lume plină de răutăţi, de invidie, de ură şi ignoranţă. Vă scriem pentru că,  nu mai putem răbda, iar timpul aşteptării a trecut, aşa cum au trecut şi mandatele dumneavoastră, cam fără rost. Trebuie să vă mărturisim că nu suntem foarte încântaţi de apariţiile dumneavoastră pe anumite posturi de televiziune locale, încercând să dregeţi busuiocul, cum s-ar spune.  Faptele rămân, restul, domnule primar, nu este decât, mult zgomot pentru nimic, vorba stimabilului Will. Astăzi, în acest moment în care aştern aceste rânduri pe hârtie, am un regret, acela de a nu fi făcut-o mai devreme, poate, domnule primar, nu am fi ajuns în această situaţie deplorabilă în care ne aflăm acum, atât noi, cât şi domniile voastre. Cu toate astea, perioada trecută de când sunteţi în fruntea primăriei, a cam ofilit trandafirii din sigla partidului pe care îl reprezentaţi pe scena politică. De la înălţimea procentelor cu care v-au creditat alegători, nu a-ţi mai văzut decât ce a-ţi dorit şi ce a putut fi trecut în celebrele dumneavoastră agende de lucru, restul a rămas în uitare. Tocmai de aceea, domnule primar, noi ne-am hotărât să vă aducem la cunoştinţă nemulţumirile noastre însoţite, în mod firesc, de o seamă de nelămuriri. Sunteţi, domnule primar, omul în care am investit încredere, aşa cum au făcut-o aproape toţi cei o sută de mii de locuitori ai acestui oraş. Am crezut, în naivitatea noastră, că veţi duce lucrurile pe aceea direcţie de mers pe care o parcurg toate democraţiile tinere ale Europei. Că veţi face din oraşul nostru o adevărată capodoperă de artă şi arhitectură. Că libertatea şi adevărul vor triumfa. Ne-am înşelat oferindu-vă încrederea noastră, sprijinul nostru nemijlocit. Acum suntem pe punctul de a lua atitudine. O facem public, pentru că, domnule primar, audienţele în care îi primiţi pe o seamă din prieteni noştri au un iz de mascaradă în care dumneavoastră promiteţi iar ei sunt nişte biete fiinţe credule şi lipsite de ajutor. V-aţi făcut, deja, un renume în sensul de a nu vă onora promisiunile, mascând această neputinţă în spatele unui paravan alcătuit din imagini şi vorbe frumoase, dar care, din păcate, nu au darul să rezolve problemele noastre. Ne dorim, domnule primar, să da-ţi dovadă  de mai multă înţelepciune şi putere de decizie. Să nu mai plecaţi urechea la vorbele mincinoase care vă sunt şoptite în ureche. Să nu vă mai amăgiţi. Vrem, domnule primar, să luaţi acele măsuri care să îndrepte lucrurile, în aşa fel încât, să nu ne mai fie ruşine că suntem locuitori ai acestui oraş. Nu credem că exagerăm spunându-vă toate acestea. Noi nu ne facem iluzii. V-am auzit vorbind despre măreţele voastre realizări şi vă mărturisim că, până la un punct, am fost de acord cu dumneavoastră, însă, aveţi obiceiul să da-ţi anvergură unor fapte pe care le putem considera fireşti într-o lume care ridică pretenţia să fie civilizată. În fond, este datoria şi obligaţia dumneavoastră să faceţi tot ce puteţi pentru ca cetăţenii acestui oraş să trăiască mai bine. Faptul că nu-i puteţi mulţumi pe toţi este o realitate, însă reale sunt şi nemulţumirile celorlalţi. Cum ar fi, domnule primar, să fi făcut o pistă pentru bicicliştii din oraş?! În situaţia de criză în care ne aflăm, mulţi dintre noi ar putea folosi bicicleta, trotineta sau orice mijloc de locomoţie pe două roţi, în schimbul maşinii, costisitoare din toate punctele de vedere şi foarte greu de parcat într-un oraş depăşit total la capitolul parcări. De ani buni strângeţi bani din taxa pentru parcare însă chestiunea rămâne, spre disperarea multor şoferi. Sau, de ce n-aţi face, domnule primar, piste pentru cei care preferă rolele, oricum aceşti circulă după propriile lor reguli încurcând uneori traficul superaglomerat al oraşului. A-ţi putea să faceţi, inclusiv, anumite trasee pentru nevăzători, dacă tot ne aruncaţi cenuşă în ochi. Parcurile şi spaţiile verzi le-aţi putea transfera  spre îngrijire boschetarilor şi curvelor dacă tot intră la capitolul toleranţă maximă. Blocurile, domnule primar, ar fi bine să le vopsiţi pe toate în cenuşiu, ar semăna perfect cu viaţa noastră. Iar pe cei de la poliţia comunitară ar trebui să-i trimiteţi pe toţi în concediu de odihnă, oricum mulţi dintre ei dormitează în posturile pe care le au, siguranţa noastră fiind pusă de multe ori în pericol. V-aţi înconjurat de tot felul de marţafoi şi piţipoance cu aere de specialişti, cărora le ridicaţi statuie ori de câte ori aveţi ocazia, fără să vă da-ţi seama de penibilul situaţiei. Cât despre aspectul selenar al străzilor din satul acesta mare pe care îl păstoriţi, ce să mai spunem! Nemţii au inovat în acest sens, scoţând gropile la licitaţie. Nici n-au apucat să facă prima strigare că gropile au fost vândute. Cu banii obţinuţi, municipalitatea dintr-un orăşel german a putut reface întreaga infrastructură rutieră. Vedeţi, se poate! Cât despre ciori, ar fi bine să le protejaţi, ele putând fi luate în calcul pentru a deveni nişte simboluri sacre ale locului. Nu vă gândiţi la faptul că o cioară trăieşte foarte mulţi ani, iar timpul nostru pe acest pământ e scurt?! În plus, le putem oferi cartiere întregi pentru ca acestea să-şi poată exersa croncănitul. Domnule primar, pe noi ne frământă şi problema câinilor vagabonzi în egală măsură ca şi pe dumneavoastră, numai că noi vă propunem altă soluţie decât internare acestora în cămine amenajate, ci dimpotrivă, aceşti câini ar trebui folosiţi în activităţile de turism, în politică de unde ar putea la lecţii de lătrat la lună, în preajma abatoarelor pentru că pot îngurgita stârvurile aruncate de măcelari, precum şi în multe alte situaţii. Câinele, domnule primar, este cel mai bun prieten al omului. El nu poate fi supus nici unei legislaţii, el trebuie să convieţuiască, pur şi simplu, cu noi alături. Pentru tinerii, domnule primar, puteţi face mult mai mult decât până acum, oferindu-le cât mai multe posibilităţi pentru distracţie, locuri unde ei ar putea avea libertatea de a trage pe nas ce şi cât vor. Ah, şi era să uit, trebuie neapărat să amenajaţi o pistă specială pentru concursurile de maşini. Nu e noapte, domnule primar, când aceşti teribilişti geniali ai vremurilor noastre, să nu-şi biciuiască armăsarii pe străzile principale ale oraşului, desigur sub ochii îngăduitorilor agenţi ai poliţiei. Aşadar, bolizii copiilor de bani gata devin adevărate pericole nocturne pe străzile municipiului. Chiar dacă oamenii fug din calea acestor mastodonţi pe patru roţi, ei se bucură de spectacol. Pentru a încuraja acest fenomen ar trebui să repartizaţi sume importante din buget.  Cât despre bordeluri, domnule primar, nu-şi au rostul şi nici locul, oricum mai toţi hotelierii care se respectă fac trafic de carne vie, fără a avea o legislaţie permisivă în acest sens. Prostituţia este o meserie veche de când lumea şi trebuie încurajată, chiar dacă ea se exprimă şi în rândurile funcţionarilor publici. Vedeţi, domnule primar, sunt chestiuni care probabil vă scapă, de care nu sunteţi informat sau, de care nu vreţi să vă aduceţi aminte. De ce n-aţi transforma locurile de joacă pentru copii în adevărate arene. Şcolile, totodată, le puteţi închide, veţi cheltui mai puţin şi veţi elimina fenomenul abandonului şcolar, certurile dintre profesori, grija părinţilor, şi numeroasele păruieli între elevi. Da, domnule primar, noi ne dorim un oraş fără mijloace de transport în comun. Noi vrem ca toţi cetăţeni să circule pe jos. Ştiţi vorba aceea celebră: mersul pe jos, face piciorul frumos! Vrem să mutaţi sediul primăriei în dealul târgului pentru a face loc tarabelor cu mititei şi bere. Să organizaţi mai tot timpului anului manifestări bahice, iar dacă-i tot aşa folosiţi tot bugetul pentru campaniile electorale ale partidului, cetăţenii vă vor fi recunoscători. Alungaţi investitorii, în special pe cei străini, toţi bani trebuie să se întoarcă în buzunarele cui trebuie. Nu vă mai străduiţi să organizaţi licitaţii, trucajul acesta este perimat. Încredinţaţi direct lucrări prietenilor, cunoscuţilor, apropiaţilor. Şi, v-aşi ruga mult, nu da-ţi pe faţă afacerile în care sunteţi implicat, nu dă bine la public. Rămâneţi acelaşi om entuziast, gata să dea piept cu cele mai grele probleme ale vieţii. Fiţi, domnule primar, un primar nesupus şi nepărtinitor. Ştiţi cum se spune: uneori vezi paiul din ochiul altuia, fără să vezi parul din ochiul tău! Iar acum, pentru că ne-am spus în linii mari păsul, putem să vă asigurăm de tot sprijinul nostru în lupta dumneavoastră privind realizarea măreţei opere de construire a capitalismului în acest oraş.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta