Opinie • De la pagan la crestin si de la bucuria Invierii la iepurasul de Paste

Vizionari: 227
21 Aprilie 2011 Ora: 12:58
fie ca acestia sunt patrunsi de fiorul religios, de semnificatia spirituala a sarbatoririi Invierii sau se bucura de rasfaturile gastronomice, de traditiile si obiceiurile specifice de Pasti.
In toata lumea, dincolo de sarbatoarea crestina si impreuna cu aceasta au loc tot felul de activitati, celebrari si petreceri. Pornind de la originea pagana a Pastelui, aceea de sarbatorire a sosirii primaverii, simbol al fertilitatii si al cresterii recoltelor, Pastele devine si in timpurile noastre o perioada in care oamenii se bucura de viata si isi lasa sentimentele sa se manifeste.
Originea sarbatorii si cuvantului PASTE
Cuvantul Pasti (acceptat si ca Paste) provine in limba romana din forma latina Pastihae a cuvantul de origine evreiasca Pesah (trecere), mostenit de evrei de la egipteni. Evreii numeau Paseha (Pasti) sarbatoarea lor anuala in amintirea trecerii prin Marea Rosie si a eliberarii lor din robia Egiptului, celebrare care coincidea cu prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara.
Termenul ebraic de Pasti a trecut deci in vocabularul crestin pentru ca patimile, moartea si Invierea Domnului au coincis cu Pastile evreilor din anul 33. Desi semnificatia lor este profund diferita, denumirea a fost preluata de la sarbatoarea iudaica pentru cea crestina probabil ca si o coincidenta cronologica.
O alta posibila interpretare a originii denumirii de PASTE ar fi legatura facuta cu termenul de pascha - passione, de la passione - suferinta.
Originea denumirii de Easter si a iepurasului de Paste (Easter Bunny)
Multe sarbatori au devenit astazi atat de comerciale incat si-au pierdut esenta si povestea initiala. Pentru crestinii din toata lumea, Pastele inseamna sarbatorirea vietii si a Invierii Domnului. Asadar de unde au aparut Iepurasul de Paste si ouale de ciocolata?
Majoritatea limbilor germanice numesc Pastele dupa zeita Eostre (Eostra/Eastre) - Zeita Fertilitatii. Grecii o numeau Eos si romanii Aurora. Saxonii sarbatoreau intoarcerea primaverii cu un festival prin care ii multumeau zeitei Eastre. Zeita era slavita prin simbolul ei pamantesc, iepurele. Iata originea Iepurasului de Pasti. Si iata originea denumirii anglo-saxone: Easter. Evident ca pana la urma, intreaga traditie si legenda a iepurasului de Paste care aduce copiilor cadouri si oua de ciocolata sau incondeiate a fost popularizata intens de campaniile de marketing ale companiilor ce incercau sa-si promoveze produsele cat mai creativ in perioada Pastelui. Suntem intr-o epoca a consumului si a imaginii si nu e un secret ca hainele rosii ale lui Mos Craciun isi au originea legata de o campanie a Coca Cola...
Preluarea denumirii de Easter si pentru sarbatoarea crestina s-a facut penru ca Pastele a fost adoptat de crestini in acelasi tmp in care paganii sarbatoreau acest festival. Festivalul zeitei Eastre, Pastele (in engleza Easter) s-a intamplat sa cada in acelasi timp in care crestinii descopereau si sarbatoreau Invierea lui Cristos si de atunci sarbatoarea pagana si-a capatat conotatia crestina.
Mircea Eliade surprindea atat de frumos cum "pentru crestinismul arhaic, Cosmosul participa la drama divina", fiindca la fel "cum sufletul omului este insetat de mantuire, tot asa si natura intreaga geme si suspina asteptand Invierea".
Durata si modul de calcul alzilei de Pasti
Pastele crestin are o durata de 40 de zile, cuprinse intre sarbatoarea invierii Domnului (prima duminica de Pasti) si sarbatoarea inaltarii Domnului, care se celebreaza la 40 de zile de la inviere, intr-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sarbatoare. Pastele se celebreaza Duminica si urmatoarele doua zile sunt zile libere oficiale.
Data celebrarii Pastelui are la baza doua fenomene astronomice: echinoctiul de primavara si miscarea de rotatie a Lunii in jurul Pamantului. Astfel, Pastele se serbeaza in duminica imediat urmatoare primei luni pline dupa echinoctiul de primavara, asa cum s-a stabilit la Consiliul de la Niceea din 325.
In contrast cu toate celelalte sarbatori crestine care depind numai de miscarea soarelui, ziua de Paste depinde atat de miscarea soarelui (de care depinde echinoctiul de primavara) cat si a lunii.
Cauzele diferentei de data intre Pastele Ortodox si Pastele Catolic
In Bisericile Ortodoxe echinoctiul de primavara este fixat pe 21 Martie in calendarul Justinian (sau 3 Aprilie in calendarul Gregorian), in timp ce in Biserica Catolica si cele Protestante echinoctiul este fixat pe 21 Martie in calendarul Gregorian. Din aceasta cauza data Pastelui in Biserica Ortodoxa nu poate fi mai devreme de 4 Aprilie, iar in Bisericile Catolica si Protestante mai devreme de 22 Martie.
Aceasta diferenta duce, in plus, la o anumita periodicitate in diferenta dintre zilele Pastelui ortodox si catolic. Specific, dupa 2 sau 4 ani in care diferenta este 0-1 saptamani, urmeaza un singur an in care diferenta este de 4 sau 5 saptamani (de exemplu in 2013, 2016, 2021, etc.). Aceasta se datoreaza faptului ca, in acesti ani, luna plina care cade dupa 3 Aprilie este diferita de luna plina care cade dupa 21 Martie.
Iata care vor fi datele sarbatoririi Pastelui in urmatorii ani:
Calendarul sarbatorilor Pascale crestine (2009-2019)
ANUL Pastele Catolic Pastele Ortodox
2009 12 aprilie 19 aprilie
2010 4 aprilie 4 aprilie
2011 24 aprilie 24 aprilie
2012 8 aprilie 15 aprilie
2013 31 martie 5 mai
2014 20 aprilie 20 aprilie
2015 5 aprilie 12 aprilie
2016 27 martie 1 mai
2017 16 aprilie 16 aprilie
2018 1 aprilie 8 aprilie
2019 21 aprilie 28 aprilie
Pana la urma nici nu conteaza atat de mult in ce zi a anului Sarbatorim Pastele. Cu adevarat mportant este sa ne aducem aminte, de ce si pe cine sarbatorim.
Dupa cum cu siguranta stiti, Pastele crestin cinsteste jertfa lui Iisus care ne-a rascumparat din robia pacatului. Daca intr-adevr este importanta invierea lui Iisus pentru noi, atunci ar trebui sa ne bucuram in fiecare zi de aceasta inviere.
Sarbatoarea evreieasca, care comemora dezrobirea poporului lui Israel din captivitatea egiptului a fost tinuta chiar si de iIsus alaturi de apostoli, inainte sa fie tradat si crucificat pentru a Invia peste 3 zile.
Poate ca sarbatoarea pagana a zeitei fertilitatii sau asa numitele gaselnite comerciale legate de iepurasul de Paste si ouale de ciocolata nu au legaturi reale cu esenta sarbatorii de care ne bucuram zilele acestea. Insa realitatea din jurul nostru ne dovedeste ca Pastele este un motiv de bucurie si de implinire sufleteasca pentru cei mai multi dintre noi. Fiecare gaseste in sufletul sau, in jurul sau si alaturi de cei dragi, motive sa sarbatoreasca Pastele. Acum e momentul cel mai potrivit sa ne cerem iertare si sa iertam, sa iubim neconditionat si sa ne bucuram de dragostea celorlalti.
Social Bookmarking













Legaturi (NE)primejdioase