Opinie • Deşertul pentru totdeauna!

Trăim într-o cultură a divertismentului şi a formelor fără fond, promovată cu sârg de mai toate mijloacele mass-media şi susţinute de autorităţile publice, într-o devălmăşie fără margini. În dorinţa lor de a acapara cât mai mult din piaţa publicitară, televiziunile, radiourile şi presa scrisă, în marea lor majoritate, s-au tabloidizat, s-au manelizat, s-au banalizat până la absurd. În acest context nu e de mirare că autorităţile publice pun accent mai degrabă pe astfel de manifestări, decât pe cultivarea valorilor autentice. Este şi cazul judeţului Gorj în care autorităţile, dincolo de s-ar spune, au promovat anii de rândul o serie de manifestări cu un caracter îndoielnic. Vorbim despre acestea, pentru că, în această mare de întâmplări, lucrurile cu adevărat valoroase nu au fost susţinute deplin, o parte dintre ele dispărând cu timpul din peisajul cultural al judeţului şi de pe agenda de lucru a autorităţilor locale şi a instituţiilor de cultură aflate în subordine. Sunt exemple în acest sens. De pildă, Festivalul internaţional de folclor, manifestare în cadrul căreia se promova, la nivelul mai multor ansambluri folclorice din ţări diferite, un schimb de valori tradiţionale. Acest exemplu nu este singular. Ne întrecem, an de an, în promovarea unor manifestări cu un caracter preponderent bahic, cu costuri enorme suportate din bugetul local, fără o altă determinare decât cea a micului şi a sticlei de bere, în timp ce sumele alocate unor manifestări gen Simpozionul „Constantin Brâncuşi” sunt ridicole. Nu mai vorbim de faptul că, în această mare de întâmplări nefericite, nu se mai găsesc bani pentru editarea revistei de cultură „Caietele Columna” sau pentru unele cărţi reprezentative pentru momentul literar actual, cum ar fi „Gorjul literar”. Exemplele pot continua, însă trebuie spus că, atâta timp cât genul acesta de manifestări nu va aduce voturi şi o anumită satisfacţie personală unora dintre mai marii urbei noastre, ele nu vor fi cultivate şi promovate. Am spus deseori că ar trebui să pornim la o evaluare corectă şi pertinentă a tot ceea ce facem în acest domeniu, pentru că lipsa unor dezbateri serioase pe această temă, autosuficienţa şi delăsarea sunt generatoare de lucruri prost făcute. O mai bună repartizare a banilor publici, stimularea mediului privat pentru a investi în acest domeniu al culturii, indiferent de gen, ar îndepărta orice urmă de îndoială şi ar conduce la descoperire de noi valori. A îngropa sume mari de bani doar pentru a întreţine nişte ansambluri folclorice, nu este soluţia cea mai bună cu putinţă, cu atât mai mult cu cât acest fapt se petrece în mod preferenţial, pentru a satisface anumite orgolii personale şi pentru a înăbuşi alte iniţiative. Desigur, cultivare tradiţiilor populare, a obiceiurilor noastre vechi, a datinilor venite din moşi strămoşi este un fapt lăudabil, însă a concentra totul pe această latură, nu i se pare corect şi nici sănătos pentru viaţa noastră culturală. Ce s-ar putea face pentru promovarea operei de la Târgu Jiu a lui Constantin  Brâncuşi dacă o parte măcar din sumele alocate festivalului berii sau zilelor oraşului ar fi direcţionate către acest obiectiv?! Ce-ar fi însemnat pentru cultura scrisă publicarea lunară a unei reviste de anvergură naţională?! Ce-ar fi însemnat pentru artiştii plastici dacă ei ar fi beneficiat de un sprijin din partea autorităţilor pentru construirea şi întreţinerea unor ateliere care să fi stimulat creaţia artistică în strânsă legătura cu mesajul operei brâncuşiene?! Ce-ar fi însemnat pentru muzicieni dacă ar fi beneficiat de o filarmonică, aşa cum, de pildă, actorii beneficiază de un teatru modern capabil să facă faţă provocărilor modernităţii?! Toate aste ar fi posibile dacă autorităţile ar regândi planul lor în ceea ce priveşte peisajul cultural al judeţului Gorj. Altfel nu existăm decât în cercuri restrânse şi prin câteva voci ce încearcă să ţină treaz spiritul locului. Am spus de multe ori că viaţa culturală a gorjenilor are salturi şi coborâşuri riscante. Că ne caracterizează o anumită superficialitate. Că ar trebui să ne punem în valoare originalitate, autenticitatea valorilor noastre. O bună parte dintre oamenii noştri de cultură sunt mult mai bine apreciaţi în afara graniţelor judeţului decât la ei acasă. Sunt scriitori care au o  recunoaştere naţională, dar care aici, la Târgu Jiu, sunt nişte iluştrii necunoscuţi. Dacă ar exista o cultură a elitelor, ea ar fi trebuit să se manifeste. Să ia atitudine. Să se fi făcut remarcată prin ceva. Nu vorbim aici de cazuri izolate. De întâmplări fericite, trebuie să vedem ce ne lipseşte pentru a fi prezenţi pe marea scenă culturală a ţării. De curând m-am întâlnit cu un vechi prieten. Era dezamăgit. Fiul acestuia, ajuns între timp un important compozitor, a plecat din acest colţ de ţară să cucerească lumea. El a reuşit graţie perseverenţei, talentului şi sprijinului acordat de familie, în schimb, noi ceilalţi l-am uitat. L-au uitat inclusiv cei pentru care acesta a adus o serie de premii naţionale şi internaţionale la diverse competiţii de profil. Aşa se întâmplă cu mulţi alţi tineri sau mai puţin tineri talentaţi ai Gorjului. Rămânem, din acest punct de vedere, nişte bieţi provinciali adaptaţi, cei drept, la noua conjunctură culturală dominat de un prost gust fără margini. În acest context, parcă şi manifestări de genul, Zilele teatrului „Elvira Godeanu” sau Festivalul de literatură „Tudor Arghezi” par nişte oaze într-un deşert. Dacă autorităţile nu vor înţelege că trebuie să facă mai mult pentru cultură, acest deşert riscă să fie unul pentru totdeauna.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta