Opinie • Evaluări la sfârşit de drum

Examenul de bacalaureat din acest an a dat multora bătăi de cap, dar nu după probe, ci după publicarea rezultatelor.

În aparenţă, am văzut subiecte uşoare, parcă intenţionat formulate aşa, ca tinerii noştri să poată obţine note de trecere peste 5, dar şi media generală peste 6, în condiţii diferite decât până acum. Pe de o parte, odată cu instituirea probelor de competenţă, începând cu luna februarie, aşa cum spuneau liceenii, sau pierdut trei note de 10: la română, limba străină şi sport. Vă imaginaţi: 10 la probele orale sau practice devenise o prezumţie; deja o notă mai mică ar fi însemnat o penalizare absurdă sau tragică. Pe de altă parte, tratarea cu superficialitate a unor subiecte aparent simple duce tot la eşec sau la promovare pe muchie de cuţit, iar media 6 tot nu se poate obţine, în condiţiile în care nu mai este nicio probă evaluată cu notă mare, ce poate compensa notele de 5. Iar foarte mulţi au ratat promovarea din cauza mediilor de peste 5, dar mai mici de 6.

Abordarea superficială nici măcar nu este conştientizată. Ce mai contează că la română textul argumentativ pe o temă dată înseamnă comentarea romanului Mara, iar particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un basm cult înseamnă comentarea nuvelei Moara cu noroc (pierzându-se în acest fel 6 puncte de notă prin confundarea celor două subiecte), că elevii noştri susţin că au scris chiar pagini multe, iar profesorii sunt absurzi?!

Cum să-i convingi că e nesemnificativă cantitatea când nu există nici calitate, nici obiect? O probă de examen înseamnă o datorie de diligenţă,  nu de rezultat cantitativ.

Alţii se gândesc că nu-i mare filozofie (da, scris cu z, de la zophos – întuneric, nu cu s, da le sophia – înţelepciune, iertată-mi fie uşoara ironie!), dacă abordează Luceafărul de Ioan Slavici (?!) în loc de basm cult.

La acestea se adaugă mult invocata şi mediatizata toleranţă zero faţă de fraudă.

Nu în ultimul rând, se poate discuta şi despre rigoarea în corectare venită oarecum din teama recorectării lucrărilor la Bucureşti, cu subevaluarea ulterioară, care atrage consecinţe negative exclusiv asupra corectorilor, nu şi asupra elevilor. Dacă o admitere la facultate prin probă scrisă ar avea cel puţin rigoarea de la acest bacalaureat, iar numărul de locuri antedecembrist, am avea surpriza să concureze peste 20 pe un loc, dar să nu se ocupe puţinele locuri fără taxă, din simplul motiv că lipsa pregătirii îşi spune cuvântul prin neobţinerea notelor de trecere.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta