Opinie • Gunoiul de după uşă

Într-un loc care ar trebui să fie un model de educaţie demn de urmat, nu numai pentru tinerele generaţii, ci pentru toţi cetăţenii, legea este pusă în cel mai întunecos colţ, iar abuzurile curg lanţ împotriva celor care sunt consideraţi deconspiratorii acelora care săvârşesc în permanenţă ilegalităţi, fără să îi tragă nimeni la răspundere. Ce dacă unde-i lege, nu-i tocmeală? Asta a picat! E valabil când spunem: avem legi, da-s proaste şi nimeni nu e interesat să le schimbe, n-avem infractori, că nu vrem nici să-i vedem, nici să-i căutăm, nici să-i găsim, nici să-i pedepsim. Că nu ne pasă! Şi ei ce să facă altceva, decât ce ştiu? Dacă nimeni nu vrea să îi înveţe ce trebuie... Păi, na, apăi cine să îi mai înveţe, că doar ei tre’ să-i înveţe pe alţii. Şi ete aşa, pasăm mingea dintr-o ogradă în alta, că cioara-i prea vopsită şi nu vrem s-o recunoască nimeni în ograda noastră...

Un om contra curentului

Profesoara de geografie, Maria Codiţă, de la Liceul de Muzică din Tg. Jiu este omul care s-a luptat cu neregulile sistemului toată viaţa sa. Mai are doar un an până la pensie, dar şicanele la adresa ei nu contenesc. S-a decis să ia din nou taurul de coarne şi să pornească la luptă, doar, doar, cineva se va mobiliza, să facă nu lumină, ci curăţenie printre ilegalişti, în speranţa că adevărul va triumfa şi se va face dreptate. Aşa ar fi normal într-o societate normală, sau cel puţin într-una care doreşte să schimbe macazul... Dar cine să se încumete la o asemenea ”curăţenie generală”, când majoritatea cetăţenilor sunt corupţi? Şi nu că dintre aceştia nu ar dori, dar toţi se învârt într-un cerc vicios, în care primează interesele personale, cerc din care nu mai pot ieşi, fiind datori unii altora cu un cât de mic serviciu făcut cândva, la ananghie. Şi atunci, ce mai rămâne de prezentat, decât adevăratul curs al evenimentelor trăite de Maria Codiţă, înarmată până în dinţi cu documente care de care mai şocante?!

Documente şocante, acţiuni nelegiuite

Gurile rele susţin mare şi tare că profesoara Codiţă e reclamagioaică şi lumea s-a săturat de atâtea reclamaţii. Dar ce ar putea reclama, dacă nu ar avea ce?! Ei vor linişte, adică toţi vor să fie lăsaţi în pace, să îşi facă de cap după bunul plac, fără să le mai stea un legist în coaste, ca să le strice ploile. Zis şi făcut! Da’ chiar aşa? Ce tupeu! Un singur om dintr-un întreg liceu îndrăzneşte să se pună de-a doua în calea nestingherită de nima până acum, că doar pilele la minister sunt tari, de nici inspectoratu’ care a trimes dosar la minister n-a reuşit să le doboare, nici măcar după falsurile din înscrisurile oficiale numite cataloage şcolare. Nici măcar după ce problema a intrat în vară în atenţia televiziunilor naţionale... Iar ministerului nici că-i pasă pe cine ţine în fruntea trebii. Ce dacă e vorba de educaţie?!

Atunci, au prins mare curaj şi într-o zi, colegilor marcaţi de atitudinea doamnei Codiţă, le plezni mintea o altă făcătură. Se opintiră din toţi rărunchii şi unde nu se-apucară, măi, frate, să întocmească nişte tabele cu semnăturile profesorilor dornici să scape de reclamaţiile lui Codiţă!... Şi iscăliră, şi iscăliră, până se terminară iscăliturile doritorilor de absolută libertate neîngrădită nici măcar de vreo lege. Că doar istoria din 2000 se repetă, când tot aşa, cei cărora profesoara le stătea în gât au influenţat elevi şi părinţi şi au luat declaraţii şi semnături de la aceştia, desfăcându-i abuziv contractul de muncă. Da bine că mai sunt şi oameni cu capul pe umeri la minister, care au fost nevoiţi să îi dea înapoi pâinea în mână profesoarei de geografie, care dăduse I.S.J Gorj în judecată pentru desfacerea abuzivă a contractului de muncă. Paguba financiară a acestui abuz a costat statul, că banii din urmă a fost nevoit să îi dea...

Într-o bună zi s-a încumetat direcţiunea să aprecieze calitatea serviciilor oferite de profesoara Codiţă, gândind, pare-se, că mai bine se face frate cu dracu’ până trece puntea. Aşa încât a fost numită în tot soiul de comisii, în care rezultatele profesionale, ca şi calificativul anual erau foarte bune. Era şi responsabila comisiei metodice ”Om-societate”, făcea parte şi din Consiliul de Administraţie al liceului. Până într-o altă zi, în care a devenit o persoană incomodă, din cauza corectitudinii sale, pentru că a îndrăznit să dea din gură când a observat niscaiva nereguli în acordarea salariilor de merit. Şi atunci trebuia înlăturată de acolo, ca să nu mai audă şi să nu mai vadă nimic. Asta e procedura practicată, doar au mai păţit-o şi alţii în trecut, care au avut tupeul să susţină că adevărul e altul decât cel prezentat de direcţiune şi de gaşca lor, numită consiliu de administraţie.

Cine cere respectarea legii e sancţionat!

Datorită simţului său critic ascuţit fusese numită şi membră în Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii, comisie care într-o altă zi a fost declarată ca fiind constituită ilegal, de aceeaşi persoană care o constituise. Tot ca s-o înlăture şi de acolo. Şi atunci, nedumerită, Maria Codiţă constată: ”Când sunt bune serviciile mele, când nu. Vreau să ştiu şi eu: care sunt criteriile de evaluare?... La două săptămâni după ce am primit calificativul foarte bine pe anul şcolar trecut, m-au propus iar pentru sancţionare către comisia de disciplină, ca şi în iunie, din cauza falsurilor în înscrisuri oficiale, pe care alţii le-au făcut la rubrica mea. Şi culmea, aceştia au primit calificativul foarte bine după asemenea ilegalităţi! Şi mai rău, cadre didactice cu abateri grave nu sunt sancţionate, trecându-li-se cu vederea abaterile, în timp ce eu, care am ajuns să rog în scris direcţiunea să respecte legislaţia, metodologiile, tot eu sunt sancţionată”, declară Maria Codiţă. ”Doamna director general se străduieşte să repare greşelile din trecut, prin greşelile prezentului. Greşeli pentru care în 1997 a fost destituită din funcţia de director adjunct. Eu nu mai înţeleg nimic! Anul trecut, în iunie am fost sancţionată pentru falsurile altora, dar Colegiul de Disciplină al I.S.J şi Tribunalul Gorj mi-au ridicat sancţiunea; în octombrie am primit calificativul F.B pe anul şcolar trecut, iar pe 5 noiembrie s-a constituit o altă comisie de cercetare pentru nu se ştie ce, cu scopul de a mă sancţiona din nou”, continuă aceasta.

Falsuri în înscrisuri, sesizări penale

Astfel, ca urmare a modificărilor de note şi medii la rubrica geografie, de către personal neautorizat, a depus încă din vară nişte plângeri penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu, aflate încă în cercetare. Este convinsă însă că se ve tergiversa soluţionarea problemelor, deoarece soţul directoarei este comisar în poliţie şi apare din nou cercul vicios. Mai ales că a fost interogată de un poliţist preocupat mai mult să afle de unde a cumpărat doamna M.C ziarul în care era scris un articol despre dumneaei, decât de soluţionarea cazului conform prevederilor legale. Există vreun ziar interzis?!

Sunt multe documentele întocmite de Maria Codiţă şi înregistrate la secretariatul liceului, dar rămase fără răspuns, prin care a solicitat în repetate rânduri să i se pună la dispoziţie diferite materiale (raport de activitate pe anul şcolar trecut, pentru că în Consiliul Profesoral s-a precizat că poate fi consultat la biblioteca liceului unde, de fapt, nu există). De aici rezultă lipsă de transparenţă şi de comunicare; dar care sunt cauzele?! Aşadar, cum profesoara cerea în scris ceva ce ar fi fost normal să se ştie la nivelul instituţiei, cum era sancţionată.

În concluzie, de ce I.S.J, Ministerul Educaţiei şi Tribunalul Gorj i-au dat profesoarei Maria Codiţă de fiecare dată câştig de cauză, anulându-i toate sancţiunile emise de liceul în cauză? Ciudat este că toate aceste instituţii spală mâinile murdare ale liceului, dar acesta continuă să se murdărească. De ce nu îşi formează nici după atâta amar de vreme acea deprindere de a se menţine curat din proprie iniţiativă? Sau de ce există persoane care îşi fac în continuare de cap? Simplu! Pentru că nu este pedepsit cine trebuie şi se mizează pe faptul că profesoara Codiţă se va plictisi şi va renunţa la reclamaţii sau vor reuşi s-o dea iar afară, sau o vor şicana până o vor obliga să se pensioneze mai repede...

Mai spun gurile rele că profesoara Codiţă a fost mutată disciplinar de la Rovinari la Tg. Jiu. Machea?! Şi atunci cu documentul în care scrie că profesoara este transferată de colo, dincolo ce mai e?

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta